Kremlinul obligă tot mai mulți ruși să lupte în Ucraina / Bărbații sunt bătuți și amenințați până se înrolează  în armată

Rusia obligă tot mai mulți bărbați apți de luptă să se înroleze în armată pentru a completa rândurile armatei sale, pe fondul stagnării recrutării voluntare și al eșecului inițiativei Moscovei pe linia frontului din Ucraina, scrie Wall Street Journal.

În orașele mai mici din Rusia, unii recrutori militari au recurs la reținerea bărbaților pe stradă, în fața locurilor lor de muncă sau sub pretextul verificărilor de rutină a documentelor, afirmă avocați, activiști pentru drepturile omului și martori oculari. Odată ajunși la un birou de recrutare militară, bărbații pot fi amenințați sau bătuți până când se înrolează pentru război, spun aceștia.

Această campanie de presiune amintește de mobilizarea parțială instituită de președintele rus Vladimir Putin în toamna anului 2022, când pozițiile ruse de pe linia frontului se clătinau din cauza lipsei de efective. De asemenea, ea a stârnit speculații în rândul analiștilor ruși și al clasei politice a țării cu privire la posibilitatea ca aceasta să prefigureze o nouă recrutare forțată.

Autoritățile ruse au oferit sume de bani care pot schimba viața – adesea mai mult decât salariul pe un an întreg – celor dispuși să se înroleze și să lupte. Însă recrutarea a devenit mai dificilă în urma relatărilor despre abuzuri în cadrul armatei ruse și a capacităților din ce în ce mai letale ale Ucrainei, care au redus durata medie de viață a unui soldat pe front la câteva minute, zile sau săptămâni.

„Autoritățile au trecut la o metodă violentă, prin care îi prind pe bărbați și îi trimit la război”, a declarat Artiom Kliga, un avocat care încearcă să-i ajute pe cei care au fost forțați să intre în serviciul militar.

Aceste măsuri reprezintă un contrapunct la recrutarea forțată pe care Ucraina a pus-o în aplicare în fața propriului deficit de efective.

Deși recrutarea în Rusia este încă oficial voluntară, oficialii din forțele de ordine colaborează uneori cu recrutorii militari pentru a le întinde o capcană bărbaților și a recurge la violență sau la amenințări cu arestarea dacă aceștia nu cedează presiunii, spun sursele.

În regiunea sud-vestică Penza, unde recrutorii și-au urmărit obiectivele într-un mod mai agresiv, Vladislav Leonidov, un localnic, a declarat că a găsit un cunoscut la un birou de recrutare militară după ce bărbatul dispăruse timp de câteva ore, în luna mai.

Bărbatul fusese chemat la secția de poliție locală sub pretextul verificării datelor sale personale. Când a ajuns, doi recrutori militari îl așteptau și l-au dus la biroul de recrutare, unde a fost bătut în zona ficatului și a rinichilor, a spus Leonidov. El a reușit să intervină și să forțeze eliberarea bărbatului abia în momentul în care acesta era transferat pentru un examen medical.

„Dacă am fi ajuns cu două ore mai târziu, ar fi fost deja luat de acolo”, a spus el. „Se mișcă foarte repede.”

Raidurile din Penza efectuate de forțele de ordine sau de recrutori au atras atenția localnicilor, care au postat videoclipuri online în semn de protest față de această practică.

Un videoclip filmat în fața unui birou de recrutare militară arată bărbați în haine civile așezați în interiorul unei dubițe militare, înconjurată de femei care plâng.

„Te bat, te obligă!”, spune una dintre femei printre lacrimi.

Autoritățile ruse, care ani de zile au subliniat cu satisfacție recrutarea forțată din Ucraina, au minimizat incidentele și au amenințat cu măsuri severe împotriva celor care difuzează videoclipuri cu acestea.

Șeful biroului de recrutare din Penza, Andrei Surkov, a declarat într-o ședință guvernamentală că orice raiduri din regiune vizează persoanele care se sustrag de la serviciul militar. Filiala din Penza a Ministerului de Interne a negat că raidurile ar trimite bărbați pe front și a amenințat cu consecințe legale pentru cei care le postează sau le fac publice.

„Aceste publicații video nu au nicio legătură cu trimiterea oamenilor în zona Operațiunii Militare Speciale”, se arată într-o declarație a ministerului, folosind eufemismul oficial pentru războiul din Ucraina. „Cei care răspândesc informații false se vor confrunta cu consecințe legale în conformitate cu legile Federației Ruse.”

Bloggerul Stanislav Morozov, care a încercat să atragă atenția asupra acestei probleme printr-un documentar, a declarat că face obiectul unei anchete din partea temutului Serviciu Federal de Securitate al Rusiei. „Nu mi-au interzis să continui, dar mi-au dat de înțeles că este în interesul meu să nu o fac”, a spus el.

Dintre zecile de rude cu care a vorbit, a spus el, majoritatea au acceptat să semneze un contract atunci când reprezentanții forțelor de ordine i-au amenințat că le vor plasa droguri asupra lor și îi vor aresta pe loc.

O parte din presiune provine din programele regionale din diferite părți ale Rusiei care oferă terților bani, în majoritatea cazurilor 100.000 de ruble, aproximativ 1.300 de dolari, pentru a aduce pe cineva la centrul de recrutare.

Morozov a spus că în clădirile de locuințe din Penza sunt afișate anunțuri care promit: „Adu un prieten la centrul de recrutare și primești 100.000 de ruble”,

Campanii similare există și în alte părți, cum ar fi Tatarstanul, unde Rusia produce cea mai mare parte a dronelor sale, precum și în regiunile Amur și Iaroslavl și în orașe precum Kaluga, Voronej și Arhanghelsk. Numărul cazurilor de recrutare forțată a crescut, de asemenea, au afirmat Kliga și activiștii pentru drepturile omului.

Analiștii spun că măsurile au fost probabil aprobate de Kremlin și de Ministerul Apărării, dar sunt puse în aplicare în măsură diferită de la o regiune la alta.

Aceste tactici sunt în mare parte legate de accelerarea pierderilor rusești pe front, care se ridică acum la aproximativ 30.000 până la 40.000 de morți și răniți în fiecare lună, potrivit analiștilor militari.

„Având în vedere că trebuie să fie înrolați cumva cât mai mulți oameni, iar cu cât sunt mai puțini cei dispuși să semneze un contract, cu atât mai mare este presiunea pe care trebuie să o exercite”, a declarat Grigori Sverdlin, fondatorul Get Lost, o organizație neguvernamentală anti-război care îi ajută pe ruși să evite serviciul militar.

Oficialii americani afirmă că aceste eforturi au contribuit probabil la creșterea efectivelor de pe front, deși probabil nu suficient pentru a realiza progrese majore. În schimb, spun ei, Kremlinul încă analizează posibilitatea de a declanșa o nouă rundă de mobilizare forțată, care ar putea aduce încă câteva mii de soldați pe front. O astfel de măsură, spun ei, ar urma probabil după alegerile parlamentare rusești, programate pentru 20 septembrie.

Problemele economice ale Rusiei și capacitățile tot mai mari ale Ucrainei au sporit urgența chestiunii mobilizării. Dacă Putin alege să rămână ferm pe poziția sa de a ocupa întreaga regiune Donbas din estul Ucrainei, „s-ar putea să nu aibă altă opțiune decât să declare mobilizarea”, a declarat Ruslan Pukhov, directorul Centrului pentru Analiza Strategiilor și Tehnologiilor, un think tank din domeniul apărării cu sediul la Moscova.

În timp ce prima rundă de mobilizare a avut ca scop recrutarea rezerviștilor și a bărbaților cu experiență militară, o altă rundă ar aduce probabil pe front bărbați cu puțină experiență sau fără voință de luptă.

Riscurile politice asociate unei astfel de măsuri ar putea depăși beneficiile militare de pe front. Unii ruși afirmă că s-ar opune unei astfel de măsuri prin violență.

„Imediat ce mi se va da o armă, îi voi împușca pe cei care m-au mobilizat”, a declarat Dmitri Rogin, un ofițer în rezervă rus în vârstă de 53 de ani, care se numără printre cei care ar putea fi chemați la arme.