Kelemen Hunor avertizează PSD în privința reformei administrative

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, avertizează că formațiunea sa se va opune unei reforme administrativ-teritoriale care ar afecta drepturile comunităților maghiare. Reacția vine în contextul propunerilor PSD privind comasarea localităților și reorganizarea județelor. Liderul UDMR critică planurile pe care le consideră „nechibzuite” și insistă ca orice fuziune a localităților să fie decisă prin referendum. Între timp, președintele PSD, Sorin Grindeanu, susține că reforma nu a fost încă discutată oficial în partid, dar afirmă că social-democrații sunt pregătiți să își asume costurile politice ale reorganizării administrative.

Kelemen Hunor avertizează PSD: UDMR se va opune unei reforme care afectează comunitățile maghiare

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a reacționat la propunerile privind reforma administrativ-teritorială a României, avertizând că formațiunea sa nu va accepta măsuri care ar putea afecta drepturile comunităților maghiare. Liderul UDMR susține că reorganizarea administrativă trebuie să urmărească simplificarea instituțiilor și îmbunătățirea serviciilor publice, fără a prejudicia comunitățile locale.

„O reformă bună vine în ajutorul oamenilor şi nu aduce prejudicii comunităţilor locale. Dacă o reformă nu simplifică administraţia şi lezează drepturile comunităţilor maghiare, atunci este o reformă proastă! Vom lua măsuri împotriva ei cu toate mijloacele de care dispunem”, a scris Kelemen Hunor pe Facebook.

UDMR cere referendum în fiecare localitate vizată de comasare

Kelemen Hunor a explicat că a discutat despre implicațiile reorganizării administrative cu reprezentanți ai comunităților locale. Liderul UDMR a precizat că s-a întâlnit la Nagyenyed cu viceprimari ai formațiunii care își desfășoară activitatea sub conducerea unui primar român.

De asemenea, acesta a amintit că a avut discuții similare cu reprezentanții localităților din Torockó.

„I-am întrebat ce ar însemna pentru ei o reorganizare a administraţiei. Săptămâna trecută, am discutat despre acelaşi subiect cu liderii localităţilor din Torockó. Atunci era vorba doar de fuziunea localităţilor cu mai puţin de 1.500 de locuitori, dar acum se propun unul după altul planuri nechibzuite. UDMR insistă în continuare ca fuziunea să fie decisă printr-un referendum în fiecare localitate afectată”, menţionează preşedintele UDMR.

Sorin Grindeanu: Reforma administrativă nu a fost discutată încă în PSD

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a precizat miercuri seară, la Antena 3, că propunerile privind reorganizarea administrativ-teritorială nu au fost încă dezbătute oficial în interiorul partidului. Potrivit liderului social-democrat, ideea a fost lansată de europarlamentarul Dragoș Benea, care a propus analizarea unei reorganizări a județelor după un model asemănător structurii teritoriale a Curților de Apel.

„Să ştiţi că n-am avut această discuţie în partid. A fost o propunere pe care a făcut-o Dragoş Benea, să discutăm despre o reorganizare asemănătoare sau aşa cum au Curţile de Apel din România. Şi de aici, probabil, s-a dezvoltat această hartă”, a declarat Grindeanu.

Ialomița și Călărași ar putea fi comasate. Grindeanu spune că liderii locali susțin ideea

Sorin Grindeanu a dezvăluit că a discutat cu președinții consiliilor județene din Ialomița și Călărași, care i-au transmis că sunt interesați de unirea celor două județe. Potrivit liderului PSD, cele două unități administrativ-teritoriale se confruntă cu dificultăți legate de dimensiunea populației și de capacitatea administrativă.

„Mi-au spus că au stat de vorbă şi că nu mai stau după ce facem noi şi că ei vor să îşi unească judeţele. Sunt două judeţe mici, de 200 şi ceva de mii de locuitori care nu fac faţă la ceea ce se întâmplă acum. PSD-ul cu toate riscurile îşi asumă această reformă, chiar dacă va avea de pierdut electoral”, a explicat Grindeanu.

PSD invocă reducerea cheltuielilor și servicii publice mai bune

Sorin Grindeanu susține că principalul obiectiv al reformei administrative trebuie să fie creșterea eficienței instituțiilor publice și reducerea costurilor de funcționare a statului.

Președintele PSD a atras atenția că numeroase localități din România nu dispun de resurse suficiente pentru a-și susține administrația și pentru a derula proiecte de dezvoltare.

„Sunt localităţi mici în România care nu mai pot să se susţină din punct de vedere economic, care nu pot să facă proiecte europene, care nu pot să aducă cetăţenilor servicii publice de calitate, fiindcă nu au capacitatea administrativă să facă acest lucru. Este o reformă extrem de grea, poate e cea mai grea reformă pe care şi-o asumă cineva”, a adăugat Sorin Grindeanu.

Liderul social-democrat consideră că reorganizarea administrativă presupune riscuri electorale, însă afirmă că PSD este pregătit să și le asume.

Dragoș Benea: 55% dintre orașele României nu mai îndeplinesc pragul legal de populație

Europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului intern al partidului pentru reforma administrativ-teritorială, a prezentat luni o serie de argumente în favoarea reorganizării.

Potrivit acestuia, 55% dintre orașele României nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, deși continuă să funcționeze cu structuri administrative care presupun cheltuieli importante.

Benea a susținut că reforma implică un cost politic cert, pe care social-democrații sunt pregătiți să și-l asume.

Europarlamentarul a propus stabilirea unor criterii care să permită evaluarea sustenabilității administrative a localităților și fundamentarea viitoarelor decizii de reorganizare.

Cum ar urma să fie reorganizată România. Comitete județene și o nouă hartă administrativă

Potrivit propunerilor prezentate de Dragoș Benea, procesul de reorganizare ar urma să înceapă prin constituirea unor comitete județene de reorganizare. Aceste structuri ar urma să fie organizate în jurul instituției prefectului, cu participarea mai multor autorități și instituții publice:

• Consiliul Județean;

• Oficiul de Cadastru;

• Direcția Județeană de Statistică;

• Inspectoratul Școlar;

• Poliția;

• Direcția Agricolă.

Instituțiile implicate ar urma să contribuie cu date și propuneri pentru conturarea unei noi structuri administrativ-teritoriale.

După parcurgerea etapelor de analiză, ar urma să fie elaborat un document de reorganizare a României, care să poată sta la baza unei eventuale angajări a răspunderii Guvernului în fața Parlamentului.

Dacă va fi concretizată, reforma ar reprezenta prima reorganizare administrativ-teritorială de amploare a României de la modificările realizate în 1968.