Judecătorul Cosmin Sterea-Grossu, președintele Tribunalului București, explică normarea dosarelor

Președintele Tribunalului București, judecătorul Cosmin Sterea-Grossu, avertizează că instanțele se confruntă cu o criză profundă de personal, care nu mai poate fi rezolvată exclusiv prin măsuri administrative sau digitalizare. Într-un interviu acordat JURIDICE.ro, magistratul dezvăluie că Tribunalul București are nevoie de 125 de posturi suplimentare pentru personalul de sprijin, în condițiile în care demisiile continuă, iar solicitările adresate Guvernului au rămas fără răspuns. În același timp, acesta explică efectele noului mecanism de normare a activității instanțelor și susține că măsura nu va împiedica judecarea dosarelor, ci va face transparentă capacitatea reală a sistemului judiciar.

În interviul realizat de Alina Matei, judecătorul Cosmin Sterea-Grossu explică faptul că normarea activității instanțelor, introdusă la 15 septembrie 2026, reprezintă o măsură de ultim resort, adoptată după ani în care autoritățile nu au reușit să rezolve problemele structurale ale sistemului judiciar.

Magistratul susține că volumul dosarelor nou înregistrate a crescut cu aproape 50% în ultimii ani, în vreme ce numărul judecătorilor a rămas insuficient pentru a face față solicitărilor.

„Volumul de dosare noi depuse de cetățeni a crescut cu aproape 50% în ultimii ani. Cu toate acestea, timpul mediu de soluționare a scăzut de la 230 de zile pe dosar în 2023 la 180 în 2025, sub media europeană de 210. Deci judecătorii nu sunt lenți și sunt la limita a ce se poate face omenește, dar ar trebui să ne concentrăm cu toții la acest moment pe calitatea actului de justiție”, afirmă președintele Tribunalului București.

Criză de personal la Tribunalul București: 125 de posturi necesare și zeci de demisii

Una dintre cele mai grave probleme semnalate de magistrat privește deficitul de personal auxiliar, care afectează direct funcționarea completurilor de judecată.

Potrivit acestuia, Tribunalul București are 21 de posturi vacante de judecători, însă dificultățile cele mai mari sunt generate de schema insuficientă a personalului care îi sprijină pe magistrați.

„La judecători avem 21 de posturi vacante, dar criza acută de azi e la personalul auxiliar. Calculat strict pentru judecătorii aflați efectiv în activitate, pentru a nu exista completuri de judecată fără grefier stabil, pentru ca litigiile de muncă să aibă asistenți judiciari și pentru a exista un asistent al judecătorului la trei judecători, ne lipsesc 125 de posturi: 72 de grefieri, 10 asistenți judiciari și 43 de asistenți ai judecătorului”, declară Sterea-Grossu.

Președintele instanței subliniază că nu este vorba despre posturi existente care nu au fost ocupate, ci despre necesitatea suplimentării schemei de personal, în raport cu volumul real de muncă.

„Schema e plină; nu vorbim de posturi neocupate, ci de o schemă subdimensionată față de volumul real. Avem nenumărate completuri în care grefierul se asigură prin permanență. Mesajul către Guvern rulează de peste șase luni pe ecranele din sălile de judecată, cu scrisori lunare, fără ecou; între timp am înregistrat zeci de demisii ale personalului auxiliar, patru numai în ultimele două săptămâni. Aceasta nu poate fi rezolvată de un președinte de instanță și nici instanțele în ansamblul lor, oricât și-ar dori”, avertizează magistratul.

Normarea dosarelor, o măsură de ultim resort: „Un sistem sufocat nu mai avea altă opțiune”

Referindu-se la noul mecanism de gestionare a dosarelor, președintele Tribunalului București explică faptul că acesta nu trebuie privit drept un substitut pentru ocuparea posturilor vacante sau pentru reformele legislative necesare.

În opinia sa, instanțele și Consiliul Superior al Magistraturii au intervenit în singurul domeniu în care dețin competențe directe: organizarea propriei activități.

„Normarea e o măsură de ultim resort și, în același timp, una durabilă. Ultim resort, pentru că vine după ani în care mesajul despre deficit a ajuns să ruleze pe ecranele din sălile de judecată și în scrisori lunare către Guvern, fără ecou, și în lipsa unor modificări legislative care să conducă la proceduri mai suple. Un sistem sufocat de numărul de dosare, de lipsa cronică de personal, de lipsa resurselor materiale și de un cadru legislativ lacunar nu mai avea altă opțiune spre normalitate”, explică judecătorul.

Acesta precizează că normarea nu reprezintă o măsură temporară, care urmează să fie eliminată odată cu depășirea crizei, ci un instrument permanent, adaptabil la numărul judecătorilor aflați efectiv în activitate.

„Durabilă, pentru că nu e o măsură de criză care se abrogă atunci când trece criza, ci un schelet care rămâne în sistem și se activează singur ori de câte ori o instanță se decompensează: când pleacă zece judecători deodată, când o modificare legislativă aduce un val de dosare, când volumul unei materii crește exponențial. Capacitatea instanței se recalculează automat, zilnic, din numărul de judecători efectiv în activitate”, arată Sterea-Grossu.

Peste 500 de dosare în așteptarea repartizării la Tribunalul București

Noul mecanism a fost aprobat prin Hotărârea CSM nr. 1642 din 9 iulie 2026 și modificat prin Hotărârea nr. 1734 din 9 septembrie 2026, fiind aplicabil din 15 septembrie.

Conform metodologiei, capacitatea anuală de referință pentru tribunale este de 192 de dosare noi pentru fiecare judecător, însă implementarea se face etapizat. Până în septembrie 2027 se aplică o capacitate dublă, de 384 de dosare, urmând ca aceasta să scadă la 288 în al doilea an și la 192 începând cu septembrie 2028.

Președintele Tribunalului București insistă asupra faptului că aceste valori nu reprezintă un plafon al dosarelor pe care un judecător le poate soluționa într-un an, ci o bază de calcul pentru capacitatea de preluare a cauzelor noi de către instanță.

„Este o normare a instanței, nu a judecătorului. Cifra din metodologie, 192 de dosare pe judecător pe an la tribunale, dublată tranzitoriu la 384 de dosare, determină capacitatea instanței de a prelua dosare noi: numărul de judecători în activitate înmulțit cu această valoare. Nu se transpune unu la unu în norma fiecărui judecător, care depinde de secție, de materie, de complet”, explică magistratul.

Acesta prezintă și primele rezultate concrete ale implementării sistemului la Tribunalul București.

„La Tribunalul București, în primele trei săptămâni au fost înregistrate 7.556 de dosare, repartizate 7.041, în registru 515, o rată de preluare de 93,2%. Cel mai vechi dosar din registru are câteva zile. Din perspectiva cetățeanului, la acest moment nu se resimte nimic”, afirmă președintele instanței.

Sterea-Grossu avertizează însă că primele trei săptămâni de aplicare nu reprezintă o perioadă suficientă pentru evaluarea statistică a rezultatelor, cu atât mai mult cu cât mecanismul se află încă într-o etapă de monitorizare și ajustare.

Ce se întâmplă cu dosarele urgente și cu cele care nu pot fi repartizate imediat

O altă problemă abordată în interviu privește riscul întârzierii repartizării cauzelor și efectele asupra drepturilor persoanelor care se adresează justiției.

Judecătorul subliniază că noua procedură nu presupune respingerea, închiderea sau abandonarea vreunui dosar.

„Toate dosarele vor fi judecate. Normarea nu respinge, nu închide și nu amână la nesfârșit nimic; stabilește doar ritmul în care dosarele ajung la judecător, în funcție de cât poate el efectiv judeca”, declară acesta.

Potrivit președintelui Tribunalului București, mai mult de jumătate dintre cauzele înregistrate la nivel național beneficiază oricum de repartizare imediată, fie pentru că sunt prioritare, fie pentru că sunt excluse din calculul normării.

„La nivel național, peste 51% dintre cauze sunt fie prioritare, fie în afara calculului normării, cum sunt procedurile necontencioase. Ele se repartizează de îndată, în ziua înregistrării, indiferent de capacitatea instanței. Lista acestor obiecte, stabilită de CSM și actualizată periodic, e lungă: măsuri preventive, măsuri asigurătorii, ordonanțe președințiale, cauze cu minori și multe altele”, explică magistratul.

Pentru situațiile excepționale, articolul 15 din hotărârea CSM permite repartizarea prioritară a unei cauze atunci când întârzierea ar compromite exercitarea unui drept fundamental sau ar provoca un prejudiciu grav, iminent ori ireparabil.

Cererea poate fi formulată de oricare dintre părți sau de Ministerul Public, iar repartizarea prioritară poate fi dispusă și din oficiu.

Judecătorul respinge ideea că normarea ar însemna mai puțină muncă

Președintele Tribunalului București susține că procedura urmărește să uniformizeze modul în care instanțele gestionează un volum de activitate care depășește capacitatea efectivă a judecătorilor.

Acesta arată că, anterior introducerii normării, efectele supraîncărcării erau deja vizibile prin termenele de judecată acordate, amânarea pronunțărilor și întârzierile în redactarea hotărârilor.

„Un judecător care nu putea analiza toate cauzele deodată le temporiza într-un mod sau altul, prin termenele acordate, prin amânarea pronunțării, prin redactarea cu întârziere. Se întâmpla diferit de la un complet la altul. Acum temporizarea se uniformizează: aceeași regulă pentru toată instanța, ordine cronologică, un registru pe care îl poate verifica oricine”, afirmă Sterea-Grossu.

În opinia sa, normarea ar trebui să permită o analiză mai atentă a cauzelor, inclusiv prin alocarea unui timp suficient pentru audierea martorilor, studierea jurisprudenței și motivarea hotărârilor.

„Normarea nu înseamnă mai puțin efort în instanțe. Înseamnă același efort, dar canalizat, nu împărțit în cantități mici pentru toate dosarele. Cauzele pot fi analizate cu atenția cuvenită, iar judecătorul are timp să citească nu doar dosarul, ci și jurisprudența și noile reglementări în materie”, explică președintele instanței.

Soluția de fond: mai puține litigii în instanțe, nu doar mai mulți judecători

Dincolo de problema resurselor umane, Sterea-Grossu consideră că autoritățile ar trebui să se concentreze asupra reducerii numărului de litigii care ajung la judecători.

Magistratul invocă diferența dintre volumul cauzelor civile din România și cel înregistrat la nivel european, susținând că simpla suplimentare a numărului de magistrați nu poate rezolva dezechilibrul.

„România are de patru ori mai multe dosare civile pe cap de locuitor decât media europeană, cu un număr de judecători apropiat de medie. Oricâți judecători am adăuga, nu ajungem din urmă un flux de patru ori mai mare”, afirmă acesta.

În acest context, președintele Tribunalului București pledează pentru simplificarea procedurilor, dezvoltarea alternativelor la proces și transferarea soluționării anumitor categorii de cauze către alte instituții, cu păstrarea garanțiilor privind accesul la justiție și dreptul la apărare.

El amintește și colaborarea dintre CSM și Uniunea Națională a Barourilor din România, concretizată prin constituirea unui grup comun de monitorizare a normării. La întâlnirea din 22 septembrie, cele două instituții au discutat inclusiv posibilitatea extinderii atribuțiilor avocaților în soluționarea anumitor litigii.

Inteligența artificială ajută instanțele, dar nu poate înlocui personalul

Judecătorul vorbește și despre utilizarea inteligenței artificiale în sistemul judiciar, prezentând rezultatele aplicației TEXT, care generează rezumate ale cererilor formulate de părți.

Potrivit acestuia, numărul documentelor prelucrate săptămânal cu ajutorul aplicației a crescut de la 1.500 la peste 13.500 în mai puțin de șase luni.

„Există acum mai multe instrumente care utilizează inteligența artificială în instanțe; poate cel mai util pentru personalul instanței la acest moment este sistemul TEXT, care rezumă cererile părților pentru a fi redate în partea introductivă a considerentelor, o muncă pe care până acum o realiza judecătorul sau grefierul, dosar cu dosar”, precizează magistratul.

Cu toate acestea, Sterea-Grossu atrage atenția că progresul tehnologic nu poate compensa lipsa personalului: „Deși sunt adeptul digitalizării, vreau să subliniez că nicio măsură de digitalizare nu poate complini lipsa de resursă umană”.

Ce le spune românilor care primesc termene de judecată peste unul sau doi ani

Întrebat ce explicații le-ar oferi persoanelor care ajung să primească termene de judecată peste unul, doi sau chiar trei ani, președintele Tribunalului București susține că întârzierile de asemenea amploare existau și înaintea introducerii normării.

„Nu aș putea să-i spun decât adevărul, respectiv că termenul lui peste un an sau doi nu a apărut pe 15 septembrie, așa era și înainte, la multe instanțe, doar că nimeni nu-i spunea de ce”, afirmă magistratul.

Acesta își exprimă speranța că autoritățile vor interveni prin măsuri legislative de degrevare a instanțelor înainte ca noul registru să acumuleze durate foarte mari de așteptare.

În finalul interviului, Sterea-Grossu insistă asupra faptului că normarea reprezintă, înainte de toate, un instrument de transparentizare a problemelor din justiție.

„Dacă cititorii JURIDICE.ro rețin un singur lucru, aș vrea să fie acesta: procedura implementată urmărește să facă transparentă situația reală din instanțe, să o pună în aceeași perspectivă pentru toată lumea și să uniformizeze ceea ce până acum se întâmpla diferit și nevăzut, de la un complet la altul”, conchide președintele Tribunalului București.