Judecătoarea Viorica Costiniu critică proiectul de dezincriminare a drogurilor: „O lege malefică”

Judecătoarea Viorica Costiniu, pensionată, președintele de onoare al Asociației Magistraților din România (AMR), îi transmite un mesaj extrem de critic senatorului PNL Daniel Fenechiu, după ce acesta a susținut, alături de Cristian Ghinea și Victoria Stoiciu, proiectul legislativ care propune scoaterea din sfera penală a unei game largi de fapte legate de droguri atunci când acestea sunt comise pentru consum propriu.

Costiniu califică inițiativa drept „deloc constructivă” și „malefică”, avertizând că ar putea încuraja consumul și piața drogurilor. Judecătoarea avansează inclusiv ipoteza existenței unui „scop ascuns”, susținând că de noul regim ar putea beneficia consumatori „de lux” care, în prezent, riscă să intre sub incidența legii penale.

Intervenția vine după ce Daniel Fenechiu a explicat public că proiectul reprezintă o inițiativă personală, nu poziția PNL, și că autorii au dorit să pună în dezbatere „o variantă de relaxare”, pornind de la ideea că statul ar trebui să facă o distincție mai clară între consumatori și traficanți. Senatorul a afirmat că trebuie găsite „soluții mai umane” și a dat chiar exemplul unui copil sau nepot care ar putea ajunge cu dosar penal pentru cultivarea a două plante de cannabis.

Viorica Costiniu: „Această lege malefică urmărește și un scop ascuns”

În replica adresată lui Daniel Fenechiu, Viorica Costiniu afirmă că adoptarea unei asemenea legi ar putea favoriza extinderea plantațiilor ilegale, a distribuției și a numărului de consumatori, într-un context în care problema drogurilor afectează deja persoane de vârste tot mai mici.

Judecătoarea pensionată critică și argumentul mutării accentului de la sancțiunea penală spre tratament, susținând că există riscul ca, în lipsa unui sistem alternativ eficient, rezultatul să fie un „consum la liber”, nu trimiterea efectivă a consumatorilor către programe de dezintoxicare.

Mesajul integral al judecătoarei Viorica Costiniu:

„Ziua bună!

A avea o astfel de inițiativă, deloc constructivă, surprinde în condițiile în care, potrivit datelor date publicității, crește numărul consumatorilor și în rândul preadolescenților, ceea ce denotă că traficanții n-au limite de vârste ptr cei ce îi atrag în acest marasm.

O astfel de lege va încuraja creșterea numărului plantațiilor ilegale, creșterea numărului distribuitorilor, creșterea numărului consumatorilor începând de la vârste fragede, angrenarea României într-un marasm fără sfârșit.

Această lege malefică urmărește și un scop ascuns care vizează pe consumatorii „de lux” care să nu riște să fie descoperiți și au nevoie de o justificare, să-i pună la adăpost de rigorile legii.

Consecințele dezincriminării se vor resimți și în plan penal. În loc să se urmeze programe de dezintoxicare se va trece la „consum la liber”.

Poate că din această perspectivă, mințile parlamentarilor sunt aburite și din ceața lor mentală izvorăsc idei destructive, dar cu profit ptr traficanții de droguri, beneficiari ai unei viitoare creșteri a numărului de distribuitori și consumatori.

Poate, cine știe, se gândește, dat fiind deficitul bugetar, să se mai găsească o sursă de impozitare cu ocazia oficializării consumului de droguri sau statul, el însuși, să-și deschidă prăvălii și să vândă „prafuri”, altele decât cele care în prezent ni se aruncă în ochi de cât de bine o ducem și apreciați de străinătate că am mai scăzut o frântură din deficitul bugetar.

Parlamentul, când nu e în stare să producă țării legi ptr bunăstarea ei, constructive, aducătoare de beneficii, eșuează cu exotisme scoase din puțul gândirii secate, dar care vrea să epateze prin acest exhibiționism legislativ.

Oare dacă la alegerile parlamentare candidații PNL ar fi propagat ideea inițierii unei astfel de legi, ar mai fi avut vreo șansă să ocupe jilțurile călduțe din cele două Camere?

Oare un astfel de proiect a existat în programul liberal de „emancipare” a populației ca, în schimbul unor măsuri de creștere a nivelului de trai, să se creeze artificial, prin consum de droguri, pe socoteala consumatorilor, o stare euforică care să umple golul lipsurilor, al neîmplinirilor, al nevoii de a trăi ce viața de la sine nu oferă, iar cine are frâiele țării face experimente destructive pe spinarea celor care muncesc și pe bani puțini ori tânjesc ptr un loc de muncă să-și scoată familiile din sărăcie?!

După atâția ani de parlamentarism, după ani petrecuți ca avocat prin sălile instanțelor de unde puteați afla cu prisosință că din țară de tranzit în anii democrației s-a trecut la stadii superioare ce-au dus la creșterea consumului de droguri, culturi ilegale față de care statul nu s-a învrednicit să găsească căi, măsuri, măcar să încetineze cronicizarea acestei molime, veniți cu astfel de inițiative inconștiente, destructive și încurajatoare ca ptr o clipă de visare indusă, ucigător, cu fel și fel de droguri, să pară că viața e mai frumoasă, mai îmbelșugată și lipsită de griji, poate și ptr ziua care vine?!

Politicul dâmbovițean, experimental, neșcolit în ale politicii decât în sistem „văzând și făcând”, șchiopătând printre încercările vremii și mai ales ale vremurilor, se dezice și de puținele intenții bune, găsind soluții de circumstanță, din păcate mai curând vătămătoare, în măsură să ne pună pe gânduri dacă nu cumva clasa politică vlăguită emană rateuri cu costuri prea mari pentru a-i mai putea da credit.

Luați aminte, această opinie cu minte!”

Proiectul merge mult dincolo de simpla deținere a unei doze

Inițiativa legislativă B544/2026 a fost depusă de senatorii Cătălin-Daniel Fenechiu (PNL), Cristian Ghinea (USR) și Victoria Stoiciu (neafiliată) și se află la Senat pentru dezbatere.

Deși discursul public privind proiectul s-a concentrat în special asupra „dezincriminării posesiei”, textul propus are o întindere considerabil mai mare. Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea drogurilor pentru consum propriu ar urma să nu mai constituie infracțiuni, ci contravenții.

Pentru drogurile de risc ar fi prevăzută o amendă între 1.000 și 1.500 de lei, iar pentru drogurile de mare risc între 1.500 și 3.000 de lei.

Proiectul merge și dincolo de granițele țării, precizând că introducerea sau scoaterea din România, precum și importul ori exportul drogurilor destinate consumului propriu ar urma, de asemenea, să fie scoase din sfera penală și sancționate contravențional.

Traficul de droguri ar rămâne infracțiune. Inițiativa nu stabilește însă o limită cantitativă fixă sub care să se considere automat că drogurile sunt destinate consumului propriu, diferențierea dintre consum și trafic urmând să rezulte din circumstanțele fiecărui caz.

Fenechiu: „Să încercăm o variantă de relaxare”

Daniel Fenechiu a explicat că proiectul nu reprezintă poziția oficială a PNL și că el însuși îl privește ca pe un punct de plecare pentru dezbatere.

„Ne-am gândit: să încercăm o variantă de relaxare, să o punem în dezbatere publică”, a declarat senatorul, precizând că proiectul poate fi îmbunătățit în Parlament.

El susține că actualul sistem consumă prea multe resurse pentru anchetarea consumatorilor și insuficiente pentru combaterea marilor rețele de trafic.

Fenechiu a formulat argumentul și într-o manieră personală, afirmând că atunci „când copilul, nepotul sau o rudă apropiată este în situația asta, ai face orice să îl scapi”. Senatorul a dat exemplul unui tânăr de 19 ani care ar cultiva două plante de cannabis și care, potrivit actualei legislații, riscă un dosar penal cu consecințe asupra întregii sale cariere.

Critici inclusiv din PNL

Proiectul a provocat reacții negative inclusiv în partidul lui Daniel Fenechiu. Parlamentari PNL, PSD și AUR au criticat inițiativa, în timp ce Victoria Stoiciu a susținut că scopul acesteia nu este legalizarea drogurilor, ci tratarea consumului în primul rând ca problemă de sănătate și redirecționarea resurselor autorităților către combaterea traficului.

Una dintre problemele ridicate de criticii proiectului este însă tocmai capacitatea României de a construi sistemul alternativ care ar trebui să înlocuiască intervenția penală. Proiectul prevede inclusiv posibilitatea unor spații supravegheate de consum în unități sanitare pentru adulții diagnosticați cu dependență, dar simpla schimbare a regimului juridic nu creează automat infrastructura medicală, personalul și capacitatea de tratament necesare.

Experiențele externe invocate în sprijinul dezincriminării sunt, de altfel, mai nuanțate decât simpla formulă „consumatorul nu mai este infractor”. Modelul portughez, frecvent invocat de susținătorii reformei, presupune un sistem administrativ și medical dezvoltat în jurul consumatorului, iar unele experimente mai recente, precum cel din Columbia Britanică, au fost ulterior restrânse după apariția unor probleme de implementare și de ordine publică.