Inspecția Judiciară cere suspendarea din funcție a judecătoarei Liliana Alexe, după scandalul ROMATSA și incidentul grav de la ÎCCJ

Inspecția Judiciară cere Consiliului Superior al Magistraturii suspendarea din funcție a judecătoarei Liliana Cătălina Alexe, magistratul Curții de Apel București care a dispus suspendarea pentru o lună a certificatului ROMATSA și care, ulterior, s-a prezentat la Înalta Curte pentru a-și susține propria sentință, deși nu avea nicio calitate procesuală.

Propunerea va fi judecată joi, 3 septembrie, de Secția pentru judecători în materie disciplinară a CSM. Legea permite suspendarea unui magistrat pe durata procedurii disciplinare atunci când continuarea activității sale poate afecta imparțialitatea procedurii sau atunci când procedura este de natură să aducă o atingere gravă prestigiului justiției.

Potrivit ordinii de zi publicate de CSM pentru ședința publică din 3 septembrie 2026, la ora 13.30 va fi analizat dosarul nr. 15/J/2026, având ca părți Inspecția Judiciară și Alexe Liliana Cătălina, judecător în cadrul Curții de Apel București. Obiectul cauzei este „propunere de suspendare din funcție – art. 52 din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii”.

Solicitarea de suspendare vine la numai câteva zile după incidentul de o gravitate neobișnuită produs la ÎCCJ, când Alexe a încercat să intervină în judecarea recursului împotriva propriei sentințe și a trebuit, în cele din urmă, să fie îndepărtată din sala de judecată.

Ce înseamnă cererea de suspendare făcută de Inspecția Judiciară

Articolul 52 alin. (1) din Legea nr. 305/2022 prevede că, pe durata procedurii disciplinare, Secția corespunzătoare a CSM poate suspenda magistratul din funcție, inclusiv la propunerea inspectorului judiciar, până la soluționarea definitivă a acțiunii disciplinare. Pentru aplicarea măsurii trebuie să existe una dintre două situații: continuarea exercitării funcției ar putea afecta desfășurarea cu imparțialitate a procedurii disciplinare sau procedura disciplinară este „de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiției”.

Prin urmare, nu este vorba încă despre o sancțiune disciplinară definitivă și nici despre constatarea vinovăției judecătoarei. Este însă una dintre cele mai severe măsuri provizorii pe care legea le permite înainte de soluționarea definitivă a unei acțiuni disciplinare. Dacă CSM admite propunerea, Alexe va fi scoasă temporar din activitatea de judecată. Măsura poate dura cel mult șase luni și poate fi contestată în cinci zile la Completul de 5 judecători al ÎCCJ, însă contestația nu suspendă automat executarea hotărârii CSM.

Faptul că Inspecția Judiciară a considerat necesar să solicite însăși suspendarea din funcție, și nu doar să continue verificările în procedura obișnuită, indică nivelul de gravitate la care a ajuns cazul din perspectivă disciplinară.

Gest fără precedent la ÎCCJ: a venit să-și apere propria sentință

Episodul care a readus-o pe Liliana Alexe în centrul unui scandal major s-a produs pe 26 august. ÎCCJ judeca recursul în dosarul nr. 4696/2/2025, formulat împotriva hotărârii prin care chiar Alexe dispusese suspendarea certificatului ROMATSA.

Judecătoarea s-a prezentat în sala de judecată, deși nu era parte în cauză. Potrivit răspunsului oficial transmis atunci de ÎCCJ pentru STIRIPESURSE.RO, Alexe „a solicitat în repetate rânduri acordarea cuvântului pentru a susține soluția pe care a pronunțat-o și care era favorabilă reclamanților”. Completul i-a atras atenția că nu poate participa la judecată, întrucât nu are calitatea de parte, și i-a cerut să respecte ordinea și solemnitatea ședinței.

Intervențiile nu s-au oprit. ÎCCJ a confirmat că, din cauza caracterului lor repetitiv, completul a fost nevoit să aplice regulile privind restabilirea ordinii și să solicite îndepărtarea judecătoarei din sală. Măsura a fost pusă în executare cu ajutorul jandarmilor. Cu alte cuvinte, judecătorul care pronunțase sentința a încercat să participe la dezbaterea recursului prin care alți judecători trebuiau să verifice legalitatea acelei sentințe și a continuat să intervină după ce i s-a spus explicit că nu are dreptul procesual să o facă.

Incidentul a produs inclusiv o complicație în proces. Reclamanții care obținuseră hotărârea favorabilă de la Alexe au cerut recuzarea completului ÎCCJ, invocând lipsa de imparțialitate. Cererea de recuzare a fost ulterior respinsă ca neîntemeiată.

ÎCCJ a desființat soluția care suspenda certificatul ROMATSA

O zi mai târziu, pe 27 august, Înalta Curte a soluționat definitiv dosarul și a dat câștig de cauză ROMATSA. Au fost admise recursurile formulate de ROMATSA și Autoritatea Aeronautică Civilă Română împotriva încheierii din 23 decembrie 2025 și a sentinței civile nr. 360 din 27 februarie 2026, pronunțate de Curtea de Apel București. ÎCCJ a admis excepția inadmisibilității și a respins ca inadmisibilă acțiunea reclamanților în partea privind suspendarea certificatului.

Între pronunțarea sentinței Lilianei Alexe și recurs intervenise și o modificare legislativă. Legea a stabilit expres că emiterea, limitarea, suspendarea și revocarea certificatului de furnizor de servicii de navigație aeriană sunt de competența exclusivă a Autorității Aeronautice Civile Române și că un asemenea certificat nu este asimilat unei autorizații obișnuite de funcționare care să poată fi suspendată în temeiul legislației invocate în proces.

După soluția ÎCCJ, Alexe și-a apărat din nou public hotărârea. Ea a susținut pentru Digi24 că instanța de recurs avusese la dispoziție o lege nouă pe care ea nu o avea atunci când a judecat cauza și a respins ideea că ar fi acționat cu neglijență sau rea-credință.

Sentința care a ajuns pe masa CSAT

Întregul scandal a început de la sentința pronunțată de Liliana Alexe pe 27 februarie 2026. Judecătoarea a dispus suspendarea pentru o lună calendaristică, de la data rămânerii definitive a hotărârii, a certificatului prin care ROMATSA furnizează servicii de navigație aeriană. Procesul fusese intentat în contextul acuzațiilor de discriminare la angajare formulate de mai mulți controlori de trafic aerian.

Consecințele potențiale ale sentinței au fost atât de grave încât problema a ajuns pe masa Consiliului Suprem de Apărare a Țării. La 29 iunie, CSAT a constatat că o eventuală suspendare a ROMATSA ar genera o „vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securității naționale”, prin degradarea imediată a supravegherii integrate a spațiului aerian și perturbarea misiunilor tactice sau logistice ale NATO pe Flancul Estic.

CSAT avertiza că blocajul ar putea forța rerutarea coridoarelor europene de tranzit și ar eroda grav credibilitatea României ca furnizor regional de securitate în relația cu EUROCONTROL. În plan intern, ar fi fost afectate transportul comercial, cargo și de urgență și lanțurile strategice de aprovizionare. Guvernului i s-a cerut atunci să găsească soluții de rezervă pentru asigurarea continuității serviciilor de navigație aeriană și a securității spațiului aerian.

Tot pe 29 iunie, Inspecția Judiciară anunța că s-a sesizat din oficiu în legătură cu situația generată de sentința Curții de Apel București.

Alexe își apărase hotărârea și într-un interviu, înainte de judecarea recursului

Un alt episod controversat s-a produs pe 28 iulie, când, deși cauza nu era definitiv soluționată, Liliana Alexe a acordat Digi24.ro un interviu amplu în care și-a justificat public sentința și a explicat de ce considera că nu putea pronunța o sancțiune mai ușoară. „Nu puteam să iau o sancțiune mai ușoară”, declara judecătoarea, susținând că ar fi putut proceda altfel „doar dacă încălcam Legea”.

Și acest episod ridică o problemă distinctă prin prisma art. 233 din Legea nr. 303/2022, care interzice judecătorilor să își exprime public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfășurare. Același articol prevede că judecătorii nu pot acorda consultații în probleme litigioase și nu pot desfășura activități care, potrivit legii, revin avocatului.

Incidentul ulterior de la ÎCCJ a dus situația la un nivel mult mai grav, magistratul nu s-a mai limitat la explicarea publică a propriei sentințe, ci s-a prezentat fizic în fața judecătorilor care o verificau și a solicitat repetat cuvântul pentru a o susține.

Posibile abateri disciplinare grave

Din informațiile publicate de CSM nu rezultă deocamdată care sunt exact abaterile disciplinare pentru care Inspecția Judiciară a exercitat acțiunea și nici dacă propunerea de suspendare se întemeiază exclusiv pe incidentul de la ÎCCJ sau pe un ansamblu mai larg de fapte.

Din punct de vedere legal, conduita de la Înalta Curte poate ridica însă probleme prin raportare la mai multe dispoziții ale Legii nr. 303/2022. Articolul 271 lit. a) sancționează încălcarea dispozițiilor privind incompatibilitățile și interdicțiile, lit. k) califică drept abatere disciplinară „imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror”, iar lit. m) vizează intervențiile pentru soluționarea cererilor sau intereselor altor persoane în afara cadrului legal.