Înfrângere pentru Nicușor Dan și victorie pentru PSD / Ciocnire Buzoianu - AUR (video) / Legea hidrocentralelor din ariile protejate, trimisă la vot final în Senat în forma criticată de șeful statului

Legea care ar putea debloca șapte mari proiecte hidroenergetice, act normativ pe care președintele Nicușor Dan încearcă să-l oprească, a primit o puternică susținere politică, miercuri, în ședința reunită a comisiilor de specialitate ale Senatului. Cu majoritate de voturi, senatorii din Comisia pentru mediu, Comisia pentru energie, Comisia economică și Comisia pentru ape au votat respingerea cererii de reexaminare a șefului statului și s-au pronunțat pentru adoptarea legii în forma care a trecut de Parlament. Legea merge astfel la vot final în plenul Senatului în forma criticată de șeful statului.

Au votat împotriva cererii lui Nicușor Dan senatorii din PSD, UDMR, AUR și PACE. Senatorii USR și PNL fie s-au poziționat de partea șefului statului, fie s-au abținut.

Miza este una majoră pentru sistemul energetic. Legea permite modificarea ariilor naturale protejate prin scoaterea din perimetrul acestora a unor amenajări hidroenergetice realizate în proporție de până la 90%.

Ministerul Energiei identificase recent șapte amenajări ce ar putea beneficia de noul cadru legislativ: Pașcani, Răstolița, Surduc–Siriu, Livezeni–Bumbești, Cornetu–Avrig, Cerna–Motru–Tismana și Cerna–Belareca.

În 2007, peste aceste zone au fost trasate perimetre de arii naturale protejate și lucrările nu au mai continuat.

Amenajările hidroenergetice pot produce energie, opresc viiturile, sunt o rezervă de apă potabilă și reprezintă o sursă pentru irigații.

Buzoianu: „Cui îi folosește să fie mutilate ariile protejate?”

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu (USR), a intervenit miercuri online în ședința de la Senat și a spus că termenul care prevede că ariile protejate vor fi modificate în termen de 60 de zile nu poate fi respectat în practică și a dat exemplul unui parc național pentru care a fost nevoie de un an de zile.

„60 de zile e doar un termen populist care nu poate fi îndeplinit. Cui îi folosește să fie mutilate ariile protejate?”, a spus ea.

Suplimentar, doi directori din minister au spus miercuri că legea în forma actuală va declanșa, cel mai probabil, o procedură de infringement a Comisiei Europene împotriva României.

La finalul ședinței, înaintea votului din comisiile reunite, Buzoianu a vrut să mai ia cuvântul și nu i s-a acordat, lucru care a provocat o discuție între contradictoriu între cei din sală și cei din online. PSD și AUR în special au contrazis-o pe Buzoianu și pe senatorii USR care îi susțineau punctul de vedere.

Daniel Zamfir: „Ariile protejate s-au trasat într-un birou”

Președintele grupului PSD din Senat, Daniel Zamfir, a declarat miercuri în ședința comisiilor senatoriale că a studiat cererea de reexaminare a Președintelui și în afara unor aspecte legate de reformularea unor texte, CCR a spus că legea este perfect constituțională și orice fel de adăugare sau reformulare sau redefinire a unor termeni ar reintroduce legea pe circuitul constestațiilor, astfel că PSD votează pentru menținerea legii în forma care a trecut de Parlament.

„Pe fond, esențial este că această lege nu dorește să schimbe cumva procedurile de avizare a unor construcții hidroenergetice în ariile protejate, ci face dreptate în legătură de cum au fost trasate ariiile protejate în 2007 când dintr-o eroare gravă a Ministerului Mediului s-au trasat din birou fără să se țină cont că acolo erau niște obiective hidroenergetice terminate până la 90%. Legea prevede ca aceste proiecte să continue”, conform lui Zamfir.

El a mai spus că prea mult au fost românii „sclavii ONG-urilor” care sub pretextul apărării mediului au blocat proiecte hidroenergetice.

Violeta Alexandru: Președintele ne propune să fim echilibrați

Senatorul USR Violeta Alexandru a spus în ședința de miercuri că „Președintele ne propune să fim echilibrați” și să se găsească o formulă legislativă de compromis astfel încât proiectele de interes național să continue fără să ne expunem pericolului infringementului.

Pe fond, USR a susținut că nu se opune construirii de hidrocentrale, ci se opune adoptării unor legi care contravin dreptului Uniunii Europene.

Senatoarea USR Cynthia Păun i-a răspuns lui Zamfir că „gândăceii și insectele sunt factorul polenizator de care depinde agricultura și pui în pericol altă infrastructură, cea alimentară”.

Petrișor Peiu: AUR o să voteze legea în forma criticată de Nicușor Dan

Liderul grupului AUR din Senat, Petrișor Peiu, a spus că parlamentarii formațiunii vor vota ca legea să meargă la șeful statului pentru promulgare în forma criticată de Nicușor Dan.

„Îl contrazic un pic pe prietenul Daniel Zamfir, eu am citit documentele din 2007 și cei care au stabilit ariile protejate au fost în cunoștință de cauză. Noi de la grupul AUR vom vota toți ca legea să se întoarcă la promulgare așa cum a fost votată inițial”, a declarat el.

Senatorul AUR Cezar Petre a adăugat că nu votează pentru a ajunta un partid sau altul, ci pentru „interesul național”.

De ce se opune Nicușor Dan

Șeful statului a încercat prima să oprească actul normativ invocând încălcarea dreptului la un mediu sănătos și a legislației europene.

Astfel, legea adoptată de Parlament în octombrie 2025 a fost atacată de Nicușor Dan la Curtea Constituțională, însă CCR a respins criticile șefului statului în iunie 2026 și a stabilit că legea este constituțională.

În loc să semneze decretul de promulgare a legii, președintele a utilizat a doua cale pe care i-o oferă Constituția și a trimis legea în Parlament pentru reexaminarea ei.

Președintele nu mai contestă acum constituționalitatea legii, ci oportunitatea sa, lipsa unor evaluări actualizate și riscul ca proiecte vechi de zeci de ani să fie reactivate fără suficiente garanții pentru mediu.

Una dintre principalele obiecții ale președintelui privește criteriul istoric folosit de lege.

Potrivit cererii de reexaminare, existența unei hotărâri de Guvern sau a unui decret de stat anterior datei de 29 iunie 2007 dovedește doar că investiția a fost aprobată la vremea respectivă. Nu demonstrează însă că proiectul mai este viabil tehnic, util energetic și sustenabil economic după aproape două decenii.

Risc de noi procese și blocaje

Nicușor Dan mai invocă riscul unor noi procese și blocaje.

Șeful statului arată că, între momentul inițierii legii și august 2026, cadrul juridic a fost modificat prin mai multe acte normative. Au apărut inclusiv zonele prioritare pentru biodiversitate și alte proiecte legislative privind investițiile hidroenergetice de securitate națională.

Pentru aceeași hidrocentrală ar putea deveni aplicabile simultan: regimul ariilor naturale protejate; regulile pentru siturile Natura 2000; evaluarea impactului asupra mediului; legislația privind protecția speciilor; normele din domeniul apelor; regimul zonelor prioritare pentru biodiversitate; legislația specială privind proiectele energetice strategice.

În loc să simplifice finalizarea investițiilor, suprapunerea acestor regimuri poate produce „incertitudine în aplicare, competențe concurente, acte administrative dificil de corelat și, în cele din urmă, noi litigii”, avertizează președintele.

Care este textul de lege aflat în centrul disputei

Legea criticată de Nicușor Dan prevede că în termen de 60 de zile se vor modifica limitele ariilor naturale protejate „dacă, pentru suprafețele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului sau Decrete de stat, obiective de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, obiectivele fiind în curs de execuție sau demarate anterior acestei date”.

Noile limite ale ariilor naturale protejate vor fi trasate astfel încât perimetrul schemei de amenajare hidroenergetice, inclusiv al drumurilor de acces aferente acestora să fie în afara ariei naturale protejate.

Actul normativ mai instituie o exceptare de la evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele desemnate de CSAT „care au ca obiectiv unic apărarea și securitatea națională ori reacția la situații de urgență”.

Conform definiției din lege, arie naturală protejată înseamnă „zona terestră și/sau acvatică în care există specii de plante și animale sălbatice, elemente și formațiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, științifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecție și conservare, stabilit conform prevederilor legale”.