Incident fără precedent în Justiție: Judecătoarea care a suspendat ROMATSA a încercat să-și apere propria sentință la ÎCCJ și a fost scoasă din sală cu jandarmii

Un incident extrem de grav și greu de imaginat într-o instanță de judecată s-a produs miercuri, 26 august, la Înalta Curte de Casație și Justiție, chiar în dosarul cu implicații asupra securității naționale în care Curtea de Apel București a dispus suspendarea pentru o lună a certificatului ROMATSA. Judecătoarea Liliana Cătălina Alexe, cea care pronunțase hotărârea atacată, s-a prezentat personal la ÎCCJ și a încercat în repetate rânduri să ia cuvântul pentru a-și apăra propria soluție, favorabilă reclamanților, deși nu avea nicio calitate procesuală în recurs. Situația a ajuns până în punctul în care completul i-a cerut să înceteze intervențiile și, în cele din urmă, a dispus îndepărtarea ei din sala de judecată. Potrivit informațiilor obținute de STIRIPESURSE.RO, măsura a fost pusă în executare cu ajutorul jandarmilor.

Înalta Curte confirmă oficial incidentul, într-un răspuns transmis STIRIPESURSE.RO în urma unei solicitări formulate în baza Legii 544/2001. Instituția confirmă nu doar prezența judecătoarei în sala de judecată, ci și faptul că aceasta a încercat în mod repetat să participe efectiv la dezbateri pentru a susține sentința pe care ea însăși o pronunțase la Curtea de Apel București. În aceeași ședință, reclamanții care câștigaseră în primă instanță au formulat o cerere de recuzare a completului ÎCCJ, invocând lipsa de imparțialitate, pe baza incidentului cu judecătoarea de la fond.

ÎCCJ: Judecătoarea a cerut „în repetate rânduri” cuvântul pentru a-și apăra propria soluție

„Astăzi, 26 august 2026, pe rolul Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost programată cauza înregistrată sub nr. 4696/2/2025 privind recursul în dosarul ROMATSA”, precizează Înalta Curte în răspunsul transmis STIRIPESURSE.RO.

ÎCCJ confirmă apoi situația cu totul neobișnuită produsă în sala de judecată: „La termenul de astăzi, s-a prezentat în sala de judecată doamna Liliana Cătălina Alexe, care a fost judecător în primă instanţă la Curtea de Apel Bucureşti şi care a pronunţat hotărârea judecătorească atacată pe calea recursului în cauză”.

Mult mai grav, judecătoarea nu s-a limitat să asiste din public la judecarea recursului împotriva propriei hotărâri. Potrivit răspunsului oficial, aceasta a încercat să intervină în dezbateri: „Doamna judecător a solicitat în repetate rânduri acordarea cuvântului pentru a susţine soluţia pe care a pronunţat-o şi care era favorabilă reclamanţilor. Completul de judecată i-a atras atenţia că nu poate participa la judecată, neavând calitatea de parte în cauză, şi i-a cerut să respecte ordinea şi solemnitatea şedinţei de judecată”.

Cu alte cuvinte, judecătorul care soluționase cauza în fond a mers în fața instanței care trebuia să îi controleze hotărârea și a încercat să apere acea hotărâre, deși ÎCCJ i-a indicat expres că nu are nicio calitate care să îi permită să participe la proces.

ÎCCJ a fost nevoită să o dea afară din sala de judecată

Avertismentele completului nu au pus capăt incidentului. Înalta Curte afirmă că intervențiile Lilianei Alexe au continuat și că judecătorii au fost nevoiți să recurgă la măsurile prevăzute pentru restabilirea ordinii în sala de ședință.

„Având în vedere intervenţiile repetitive ale doamnei judecător în cursul dezbaterilor, precum şi necesitatea asigurării ordinii şi solemnităţii şedinţei, completul a fost nevoit să apeleze la regulile de restabilire a ordinii şedinţei, solicitând îndepărtarea din sală a doamnei judecător Liliana Cătălina Alexe”, transmite oficial ÎCCJ.

Potrivit informațiilor STIRIPESURSE.RO, judecătoarea a fost scoasă din sala de judecată cu intervenția jandarmilor, în timp ce încerca să filmeze în sală.

Situația este cu atât mai neobișnuită cu cât ÎCCJ precizează expres că judecătoarea fusese informată că nu este parte în proces și că nu poate participa la judecată, iar îndepărtarea a fost dispusă abia după „intervenţii repetitive”.

Reclamanții au cerut recuzarea completului ÎCCJ

Incidentul a produs și o complicație procedurală suplimentară într-un dosar deja extrem de sensibil. „La rândul lor, reclamanţii a căror hotărâre favorabilă a fost pronunţată la fond au formulat cerere de recuzare a completului de judecată, invocând lipsa de imparţialitate a acestuia”, arată ÎCCJ.

„Cu privire la aspectele ce vizează regulile de desfăşurare a procesului civil şi cele referitoare la conduita judecătorului, raportate la situaţia de astăzi, deşi întrebările dumneavoastră sunt de interes pentru opinia publică, nu putem formula aprecieri punctuale la acest moment”, precizează instituția.

Faptele confirmate oficial ridică probleme extrem de serioase prin raportare la statutul judecătorilor. Legea nr. 303/2022 stabilește că judecătorii trebuie să își exercite activitatea fără „influențe, presiuni” sau „intervenții directe sau indirecte din partea oricărei persoane sau autorități”.

Legea interzice judecătorilor să joace rolul avocatului într-un proces

Situația produsă la ÎCCJ trebuie analizată în primul rând prin raportare la articolul 233 din Legea nr. 303/2022. Textul interzice judecătorilor să își exprime public opinia cu privire la procese în curs și, mai important în cazul incidentului de miercuri, stabilește că aceștia nu pot da consultații în probleme litigioase și nu pot îndeplini activități care, potrivit legii, sunt realizate de avocat. Legea le permite magistraților să pledeze numai în propriile cauze și în cele ale unor rude apropiate, iar chiar și atunci le interzice să își folosească funcția pentru influențarea soluției sau să creeze aparența unei asemenea influențe.

În cazul Lilianei Alexe, situația descrisă chiar de ÎCCJ este radical diferită, ea nefiind parte în dosar, nu reprezenta oficial pe nimeni, iar cauza în care solicita cuvântul era tocmai recursul prin care alți judecători verificau legalitatea hotărârii pe care ea o pronunțase.

Conduita poate ridica problema mai multor abateri disciplinare prevăzute de articolul 271 din Legea 303/2022. Printre acestea se numără încălcarea interdicțiilor legale, prevăzută la litera a), „imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror”, prevăzută expres la litera k), precum și intervențiile pentru soluționarea cererilor sau intereselor altor persoane în afara cadrului legal, prevăzute la litera m).

Legea prevede, în funcție de gravitatea abaterii, sancțiuni care merg de la avertisment și diminuarea indemnizației până la mutarea disciplinară, retrogradarea profesională, suspendarea din funcție pentru maximum șase luni și, în cazurile cele mai grave, excluderea din magistratură.

Judecătoarea era deja în atenția Inspecției Judiciare

Incidentul de la ÎCCJ intervine într-un moment în care Liliana Alexe se afla deja în atenția Inspecției Judiciare tocmai ca urmare a cazului ROMATSA. Pe 29 iunie, Inspecția Judiciară a anunțat că s-a sesizat din oficiu după informațiile apărute în spațiul public privind hotărârea referitoare la suspendarea certificatului ROMATSA și implicațiile acesteia, urmând să efectueze verificări prealabile în condițiile legii.

Noua situație este însă distinctă de controversa privind legalitatea sau temeinicia hotărârii din februarie. Indiferent dacă sentința de suspendare a certificatului ROMATSA va fi sau nu confirmată în recurs, comportamentul magistratului care se prezintă la instanța de control judiciar, încearcă să ia cuvântul pentru a-și apăra propria hotărâre și continuă să intervină după ce completul îi spune că nu are dreptul să participe reprezintă o problemă separată de conduită profesională.

Procesul care a dus până la convocarea CSAT

Dosarul 4696/2/2025 are la origine conflictul dintre ROMATSA și mai multe persoane care au reclamat discriminarea în procedurile de recrutare a controlorilor de trafic aerian. Reclamanții susțin că, deși aveau pregătirea și licențele necesare, regia ar fi favorizat un sistem de formare și recrutare internă care îi împiedica în practică să ajungă la angajare. Au existat anterior hotărâri prin care practicile ROMATSA au fost considerate discriminatorii, iar noua acțiune a urmărit aplicarea sancțiunii prevăzute de OG 137/2000 pentru persoanele juridice care încalcă în mod repetat legislația antidiscriminare.

Pe 27 februarie 2026, judecătoarea Liliana Alexe de la Curtea de Apel București a dispus suspendarea pentru o lună calendaristică a certificatului de furnizor de servicii de navigație aeriană al ROMATSA, măsura urmând să intre în vigoare de la data rămânerii definitive a sentinței. Hotărârea a fost atacată cu recurs, dosarul fiind înregistrat la Înalta Curte la începutul lunii august și primind termen la 26 august.

Problema depășește cu mult un litigiu obișnuit între o instituție și câțiva candidați la angajare. ROMATSA este furnizorul serviciilor de navigație aeriană în spațiul aerian național, iar eventualitatea suspendării certificatului a determinat convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

CSAT: Suspendarea ROMATSA ar crea o „vulnerabilitate sistemică majoră”

Pe 29 iunie, situația ROMATSA a fost introdusă pe agenda CSAT, iar concluziile au fost extrem de grave. Consiliul a apreciat că o eventuală oprire a activității ROMATSA ar genera o „vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securității naționale”, inclusiv prin degradarea supravegherii integrate a spațiului aerian și prin afectarea misiunilor tactice și logistice ale NATO de pe Flancul Estic. CSAT a avertizat și asupra riscului rerutării coridoarelor europene de tranzit și al afectării transportului comercial, cargo și de urgență, cerând Guvernului identificarea unor soluții pentru continuitatea serviciilor de navigație aeriană.

Ministerul Apărării a ajuns inclusiv să analizeze posibilitatea preluării unor atribuții privind dirijarea traficului aerian în scenariul în care hotărârea ar rămâne definitivă, tocmai pentru evitarea unui vid operațional.

Între timp, Parlamentul a intervenit și legislativ. Prin Legea nr. 170/2026 s-a stabilit expres că emiterea, limitarea, suspendarea și revocarea certificatului de furnizor de servicii de navigație aeriană sunt de competența exclusivă a Autorității Aeronautice Civile Române și că acest certificat „nu este asimilat autorizației de funcționare a persoanei juridice” și nu poate fi suspendat în temeiul normelor privind autorizațiile de funcționare. Modificarea a intervenit după hotărârea Curții de Apel și înaintea soluționării recursului, aplicarea și efectele sale asupra litigiului urmând să fie apreciate de instanță.

Alexe își apărase deja public hotărârea înaintea recursului

Incidentul de miercuri nu este nici prima situație în care Liliana Alexe a ieșit din poziția obișnuită de rezervă a judecătorului în raport cu o hotărâre supusă unei căi de atac. Pe 28 iulie, cu recursul încă nesoluționat, magistratul a acordat Digi24.ro un interviu amplu în care a explicat și apărat public propria sentință.

Judecătoarea a susținut atunci că nu avea posibilitatea unei sancțiuni mai ușoare și că ar fi putut respinge cererea reclamanților numai dacă ar fi încălcat legea. „Nu puteam să iau o sancțiune mai ușoară”, declara magistratul, afirmând totodată că „doar dacă încălcam Legea” ar fi putut evita soluția pronunțată. Alexe a explicat în detaliu raționamentul juridic folosit, situația reclamanților, normele europene pe care le considera incidente și motivele pentru care aprecia că suspendarea certificatului era permisă.

Interviul ridica deja o problemă prin prisma articolului 233 alin. (1) din Legea 303/2022, care prevede că judecătorii „nu își pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfășurare”. La momentul interviului, hotărârea sa nu era definitivă, iar cauza urma să fie verificată de Înalta Curte.

Ceea ce s-a întâmplat miercuri la ÎCCJ trece însă într-o zonă și mai sensibilă. Nu mai este vorba doar despre apărarea unei hotărâri în presă, ci, potrivit confirmării oficiale a instanței supreme, despre prezentarea magistratului chiar în sala în care se judeca recursul, solicitarea repetată a cuvântului pentru susținerea propriei soluții, continuarea intervențiilor după avertismentul completului și, în final, îndepărtarea din sală.