Încă o țară vecină cu Rusia vrea să elimine interdicția asupra armelor nucleare: „Situația se înrăutățește!”

Președintele lituanian Gitanas Nauseda a declarat joi că liderii politici de rang înalt ai țării baltice au fost de acord că interdicția constituțională privind utilizarea armelor nucleare pe plan intern ar trebui eliminată, relatează CNBC.

Decizia

Decizia vine la scurt timp după ce parlamentarii din Finlanda, un alt membru NATO care împarte granița cu Rusia, au votat pentru ridicarea interdicției de lungă durată asupra armelor nucleare.

Acum patru luni, Finlanda, aliatul NATO, care de asemenea se învecinează cu Rusia, a anunțat planuri de a abroga o interdicție legală veche de decenii asupra armelor nucleare. Această mișcare a fost luată în urma deciziei Helsinki de a adera la NATO în 2023, o schimbare istorică în reacția la războiul din Ucraina.

Măsura din Lituania — o reformă legală majoră care va necesita majorități de două treimi în două voturi parlamentare pentru a fi adoptată — ar elimina interdicțiile impuse acum mai bine de trei decenii, după ce Lituania s-a desprins de Uniunea Sovietică, explică Reuters.

Vorbind cu jurnaliștii la scurt timp după decizie, Nauseda a spus că articolul 137 din constituția Lituaniei a devenit "depășit" și "învechit", scrie televiziunea de stat LRT.

El a adăugat că liderii parlamentari și guvernamentali au fost "practic unanimi" în sprijinul lor pentru eliminarea politicii — spre deosebire de modificarea acesteia — și că ar fi fost "cu adevărat nefericit" dacă Lituania ar fi devenit veriga slabă a NATO.

Articolul 137 al Lituaniei interzicea explicit desfășurarea armelor de distrugere în masă și înființarea de baze militare străine pe teritoriul lituanian.

"Situația geopolitică se înrăutățește. Constituția noastră a fost scrisă când circumstanțele geopolitice erau total diferite", a spus Nausesa, potrivit Reuters.

"Astăzi, la 35 de ani distanță, situația este diferită. Ca membri NATO, avem dreptul, datoria și dorința de a fi membri pe deplin și egali ai NATO. Principalul mijloc de descurajare este descurajarea nucleară", a spus Juozas Olekas, președintele parlamentului Lituaniei.

Efectul practic

Eliminarea acestei prevederi înseamnă că Vilnius se poate adapta la circumstanțele de securitate în evoluție în viitor, a spus Nauseda.

El a adăugat însă că nu există planuri imediate de depozitare a armelor nucleare în țară.

Rolul Lituaniei în actualul context

Lituania, care se învecinează cu exclava rusă Kaliningrad, a fost unul dintre cei mai de încredere aliați ai Ucrainei în timpul conflictului de peste patru ani al președintelui rus Vladimir Putin cu Kiev, oferind echipament militar extins și sprijin financiar.

Lituania — un membru NATO care împarte granițe terestre cu exclava rusă Kaliningrad și cu aliatul Moscovei, Belarus — și-a triplat cheltuielile pentru apărare de la invazia Moscovei în Ucraina în 2022.

Țara modernizează forțele armate, fortifică granițele și construiește infrastructura pentru brigada germană pregătită de luptă, care va fi staționată permanent acolo în 2027, pentru a descuraja Rusia să atace.

Financial Times a scris luna trecută, citând trei surse anonime informate despre discuții, că SUA sunt în discuții pentru a asigura noi desfășurări nucleare în Europa.

Articolul a precizat că țările de pe flancul estic al NATO, precum Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, sunt interesate să găzduiască potențial baze pentru așa-numitele aeronave americane dual-capabile (DCA), capabile să lanseze lovituri nucleare.

Ultimul atac al Rusiei și consecințele

Rusia a lansat joi un atac de scară largă cu rachete și drone împotriva Ucrainei, vizând complexe militare, de combustibil și energie din Kiev și alte regiuni ale țării.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat prin Telegram că au fost cel puțin 13 decese în capitala Ucrainei după atacuri, iar 3 iulie a fost declarată zi de doliu pentru oraș.

Unii dintre vecinii Rusiei au luat măsuri de urgență ca răspuns la atac.

Finlanda a impus temporar o "zonă de restricție a aviației" în estul Golfului țării, în timp ce Polonia a trimis avioane de vânătoare în ceea ce a considerat o măsură preventivă.

Liderii NATO urmează să se întâlnească la Ankara, Turcia, în perioada 7-8 iulie, pentru a discuta securitatea regională și a stabili o foaie de parcurs pentru atingerea obiectivelor cheie ale alianței.

Istoricul Lituaniei cu armele nucleare

Potrivit postului public de televiziune LRT, în perioada în care Lituania făcea parte din Uniunea Sovietică, pe teritoriul său au fost amplasate arme nucleare.

În anii 1960, în plin Război Rece, URSS a construit în pădurile de la Plokštinė, în vestul Lituaniei, prima sa bază subterană destinată rachetelor nucleare. Complexul era echipat cu rachete balistice R-12 Dvina (SS-4 Sandal), înarmate cu focoase termonucleare, capabile să lovească obiective importante din Europa.

Baza de la Plokštinė a fost una dintre primele instalații subterane de acest tip realizate de sovietici și singura amplasată pe teritoriul Lituaniei. Alături de rampele de lansare aflate în apropiere, aceasta făcea parte din sistemul de descurajare și atac nuclear al Uniunii Sovietice în regiune.

În 1978, sateliții americani de spionaj au identificat cu exactitate amplasamentul bazei. După compromiterea secretului militar, autoritățile sovietice au retras rachetele, au eliminat combustibilul toxic, iar un an mai târziu, în 1979, au abandonat definitiv instalația.

În prezent, fosta bază militară de la Plokštinė a fost transformată în Muzeul Războiului Rece.

După proclamarea independenței, Lituania a devenit stat parte la Tratatul de Neproliferare Nucleară (NPT) și a introdus în Constituție o prevedere care interzice amplasarea armelor de distrugere în masă pe teritoriul național.