În culisele acceleraționismului: Rețeaua online fără lideri care transformă adolescenții în autori de atentate / Ce este acceleraționismul și ce vor tinerii care vor să fie ”sfinții” apocalipsei democrației

Un atac violent la Roma, acolo unde un adolescent și-a înjunghiat de mai multe ori profesoara, readuce în atenție mecanismele ascunse ale „terorismului post-organizațional”.

Fără lideri formali, dar ghidată de manuale extremiste și un așa-numit „calendar al sfinților”, comunitatea online cunoscută drept „Terrorgram” își împinge membrii la acțiuni extreme în numele unei ideologii nihiliste.

În spatele elevului de la școala din Centocelle, din Roma, carabinierii anchetează o rețea de pe Telegram legată de această mișcare supremacistă. Fără lideri și fără ierarhii: doar „sfinți” de urmat și manuale pentru a accelera haosul, scrie La Repubblica.

Băiatul de 13 ani care a înjunghiat-o vineri oe profesoara Isabella Marsilio la școala gimnazială din Centocelle, filmând scena cu o cameră video, purta – potrivit unor martori – un tricou cu inscripția Tmd (Total Muslim Death, moartea totală a musulmanilor). Carabinieri anchetează acum o rețea accelerationistă activă pe Telegram care l-ar fi instigat: dar cine sunt accelerationiștii? Și ce vor?

Potrivit Accelerationism Research Consortium, termenul se referă la un ansamblu de strategii menite să intensifice diviziunile sociale latente, adesea prin mijloace violente, cu scopul de a provoca prăbușirea societății.

„Un fenomen care nu se aliniază neapărat cu o ideologie politică specifică”, explică Andrea Molle, profesor la Universitatea Chapman. Rădăcinile sale sunt îndepărtate – de la tânărul Marx la Deleuze, până la grupul britanic de cercetare în cultura cibernetică Ccru –, dar tocmai în versiunea sa de extremă dreaptă acceleraționismul s-a transformat într-o adevărată doctrină teroristă.

Textul sacru este Siege (Asediul), o colecție de scrieri din anii ’80 ale neonazistului american James Mason, unul dintre cei mai cunoscuți și influenți neonaziști americani.

Ideea este că democrația liberală nu mai poate fi răsturnată prin alegeri, ci doar împingând societatea spre colaps prin terorism și violență indiscriminată.

Pe ruinele acesteia, conform acestei viziuni, va răsări o lume nouă, curățată de „dușmani” și condusă de „rasa albă”.

De aici ia naștere un model organizațional radical nou: fără șefi, ierarhii sau legitimații, doar „rezistența fără lideri” teorizată de supremacistul alb Louis Beam, în care fiecare individ acționează într-un cadru ideologic comun, fără a primi ordine directe.

Analiștii vorbesc despre „terorismul post-organizațional”.

O constelație de celule mici – precum Atomwaffen Division (Awd) sau The Base, fondată în 2018 – cu un nume care face referire la Al-Qaeda – de fostul analist american al Departamentului pentru Securitate Internă Rinaldo Nazzaro, aflat astăzi în Rusia și suspectat de spionaj; dar mai ales de indivizi care se radicalizează online pe așa-numitul „ Terrorgram”, rețeaua informală de canale Telegram care difuzează manuale pentru comiterea de atentate, manifeste și propagandă.

Un element central și sinistru este sfințirea atentatorilor: pe canalele respective circulă un „calendar al sfinților” cu datele masacrelor și conținuturi hagiografice despre „faptele” lor.

„Aceste forme de violență se bazează pe imitarea unor personaje precum Brenton Tarrant – autorul masacrului de la Christchurch din 2019 – și Behring Breivik, autorul atentatelor de la Utoya din 2011”, a declarat pentru Repubblica Leonardo Bianchi, expert în mișcările de extremă dreapta extrapartinice și autor al cărții Le prime gocce della tempesta (Solferino) și al podcastului Complotti.

„Oameni sfințiți, martirizați”, adesea reprezentați cu aureole sau armuri de cavaler.

Italia a înregistrat deja mai multe cazuri legate de acest mediu.

În luna martie, de exemplu, un tânăr de 17 ani din Pescara, care era în contact cu canalele neonaziste ale Werwolf Division (care o descriau pe Giorgia Meloni în chat ca fiind „o vrăjitoare” și „o trădătoare”), a fost arestat pentru că a planificat un masacru în stilul celui de la Columbine în școala sa.

Și nici nu ar fi prima dată când un atacator acționează sub influența unor factori externi: slovacul Juraj Krajčík, autorul, în 2022, al masacrului homofob de la localul Tepláreň din Bratislava, fusese antrenat și instigat de militanți acceleraționiști americani, care îi scriseseră chiar și manifestul.

„Ceea ce accelerează totul”, precizează Andrea Molle, „este capacitatea acestor ecosisteme digitale de a exploata economia atenției a platformelor, transformând extremismul într-o formă de dependență care amplifică radicalizarea în doar câteva săptămâni, dincolo de granițele oricărei mișcări organizate”.

Tinerii fascinați de ideea de „contracultură” se regăsesc astfel, într-un timp extrem de scurt, în ecosisteme digitale care oferă totul la un loc: ideologie, instrucțiuni practice, modele de urmat.

Acum, însă, pe internet, alături de fotografiile băiatului de 13 ani care îl înfățișează în timp ce se pregătește pentru agresiune, apare inscripția „Is this a larp?”, prescurtarea de la Live Action Role-Playing.

În limbajul galaxiei supremaciste online, sensul insultei este clar. Pentru detractorii săi, băiatul s-ar fi limitat la o atitudine, fără a duce la capăt ceea ce promisese celor care, timp de luni de zile, l-ar fi instigat: să-l omoare pe profesorul care îi dăduse două note de insuficiență.

Atacuri și incidente majore comise de adolescenți 

Atacul din Buffalo, New York (2022):

Payton Gendron, în vârstă de 18 ani, a ucis 10 persoane de culoare într-un supermarket. Jurnalele și manifestul său online au arătat o aderență profundă la ideologia acceleraționistă militantă, fiind direct influențat de atacurile anterioare promovate pe rețelele extremiste.

Atacul din Bratislava, Slovacia (2022):

Juraj Krajčík, un tânăr de 19 ani, a împușcat mortal două persoane în fața unui bar LGBTQ+ (Tepláreň). Înainte de atac, el a publicat un manifest plin de retorică acceleraționistă și a fost elogiat imediat de comunitatea online „Terrorgram” ca un nou „sfânt”.

Celulele Feuerkrieg Division (FKD):

Această rețea internațională acceleraționistă a fost fondată și condusă în mare parte de adolescenți. În 2019, liderul grupului (cunoscut online ca „Commander”) a fost identificat ca fiind un băiat de doar 13 ani din Estonia. Grupul planifica atacuri cu bombă și asasinarea unor oficiali.

Valul de comploturi și atacuri din Italia (2026):

Autoritățile au destructurat mai multe celule formate din minori (cu vârste între 12 și 17 ani) asociați cu extremismul violent nihilist și acceleraționist. Aceștia planificau atacuri violente împotriva școlilor și altor ținte, fiind radicalizați prin platforme de mesagerie și jocuri video.

Ideologia acceleraționismului

Acceleraționismul bazat pe supremația albă se bazează pe o serie de principii care îl diferențiază de alte sisteme de credințe care promovează supremația albă. Supremația albă modernă ia diverse forme, deși toate variantele sale împărtășesc una sau mai multe dintre următoarele convingeri:

1) Persoanele de rasă albă ar trebui să dețină supremația asupra persoanelor de alte origini, mai ales în situațiile în care acestea pot coexista

2) Oamenii albi ar trebui să trăiască izolați într-o societate rezervată exclusiv albilor

3) Oamenii albi au propria lor „cultură”, care este superioară celorlalte culturi

4) Oamenii albi sunt superiori din punct de vedere genetic față de celelalte popoare

Mulți susținători ai supremației albe consideră, de asemenea, că rasa albă se află în pericol de dispariție din cauza „ne-albilor” (care, conform convingerilor susținătorilor supremației albe, sunt controlați și manipulați de evrei).

Supremațiștii albi acceleraționiști susțin aceste opinii, dar afirmă totodată că societatea modernă este, prin natura sa, fragilă, instabilă și se îndreaptă către un colaps inevitabil.

Ei pledează pentru „accelerarea” acestui colaps prin violență, acte de sabotaj și semănarea haosului general, și cred că vor avea atunci o oportunitate reală de a remodela societatea după propriile lor preferințe și convingeri.

Supremațiștii albi acceleraționiști pot fi, așadar, mai predispuși decât alte tipuri de supremațiști albi să lanseze apeluri explicite la acțiuni directe și violente.

Țintele atacurilor promovate de accelerațiștii adepți ai supremației albe variază, dar pot fi, în ultimă instanță, împărțite în două categorii.

Prima categorie cuprinde atacurile împotriva dușmanilor percepuți, inclusiv evreii (după cum o demonstrează atacul armat din 2019 de la sinagoga din Poway), persoanele de culoare (după cum s-a văzut în atacul armat din 2022 de la magazinul Tops Friendly Market din Buffalo), imigranții (după cum s-a demonstrat în  atac armat din El Paso din 2019), persoanele LGBTQ+ (vizate în atacul armat din Bratislava din 2022 și în atacul armat din Colorado Springs din 2023) și musulmanii (demonstrat de atacurile armate asupra moscheilor din Christchurch din 2019).

A doua categorie cuprinde ținte care, teoretic, ar putea destabiliza societatea în cazul unui atac, cum ar fi infrastructurile critice conectate la rețeaua electrică.

Propaganda acceleraționistă a supremației albe încurajează frecvent ambele tipuri de atacuri și oferă ghiduri detaliate privind vulnerabilitățile diferitelor tipuri de infrastructură și modul în care acestea pot fi exploatate. De asemenea, aceste materiale subliniază adesea faptul că potențialii autori au șanse mai mari decât cred ei să scape nepedepsiți pentru astfel de infracțiuni.

Deși au avut loc câteva arestări în legătură cu comploturi de atac asupra rețelei electrice — printre care și cel al cofondatorului Atomwaffen Division, care ar fi planificat să atace o instalație energetică din Baltimore, Maryland, în februarie 2023 — atacurile efective comise de supremațiștii albi acceleraționiști au vizat, în marea majoritate a cazurilor, ființe umane.

Propaganda acceleraționistă a supremației albe include, de asemenea, mesaje deschis ostile față de alte grupuri care susțin supremația albă, etichetându-le drept „mișcători” și criticându-le pentru ceea ce consideră a fi lipsa de acțiune și incapacitatea de a produce schimbări. Există, de asemenea, critici din partea acceleraționiștilor supremațiști albi la adresa altor supremațiști albi, pe care îi acuză că sunt prea preocupați de „imaginea” mișcării lor, acceleraționiștii insistând că aspectele legate de imaginea publică și opinia publică nu sunt la fel de importante ca întreprinderea de acțiuni directe.

De asemenea, acceleraționiștii adepți ai supremației albe consideră uneori că aderarea la grupuri mari și organizate prezintă riscuri, insistând ca adepții să opteze, în schimb, pentru acțiuni directe autonome.