În buza formării noului Guvern se votează o puternică declarație de intenție anti-USR în Camera Deputaților

Un calup de legi propuse de USR pentru modificarea legilor justiției e pe cale să fie trimis la vot final în Camera Deputaților cu raport de respingere. Cele zece propuneri sunt discutate la ora transmiterii acestei știri în Comisia juridică a Camerei Deputaților și s-a format o majoritate care votează deja împotriva pachetului USR al cărui singur aliat la vot este PNL.

Votul are o miză cu bătaie mai lungă, spun surse politice: președintele Nicușor Dan este așteptat să propună un nou premier săptămâna viitoare, iar deciziile de azi reprezintă din punct de vedere politic o declarație anti-USR înaintea negocierilor pentru formarea viitoarei majorități parlamentare.

Președintele Comisiei Juridice, Bogdan Ciucă (PSD), a spus în deschiderea ședinței că a convocat reuniunea în această dimineață pentru că cele 10 propuneri legislative ale USR au termen de adoptare tacită pe 4 septembrie și „am mai pățit-o” să fie adoptate legi de o asemenea importanță fără dezbatere și vot în plen.

În sală sunt prezenți 8 din cei 33 de membri ai comisiei juridice, ceilalți participanți fiind prezenți în online.

Pe parcursul ședinței, USR a reclamat faptul că întâlnirea s-a convocat cu mai puțin de 24 de ore înainte, contrar regulilor și a cerut amânarea dezbaterilor. Cererea USR a fost respinsă la vot și s-a intrat pe dezbaterea și votul fiecărei propuneri legislative.

Deja trei din cele zeci legi propuse de USR au primit vot negativ și merg către plen cu raport de respingere.

AUR se abține la fiecare vot, PNL și USR votează „pentru” și adună maximum 9 voturi, iar la ședință participă 29 de deputați.

Stelian Ion (USR): Se fușerește acest subiect; CSM și-a abandonat rolul

Deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiției, e prezent la ședință și a criticat atât avizele negative pe care le-au primit de la CSM proiectele legislative, cât și punctele de vedere negative ale Guvernului.

„Din unghiul nostru se vede că un pachet foarte important de legi se discută în vacanță parlamentară cu prezență scăzută, ceea ce înseamnă că se fușerește acest subiect și nu este deloc corect pentru inițiatorii care și-ar fi dorit să vină azi să susțină proiectele, neavând această posibilitate fiind convocați cu mai puțin de 24 de ore înainte. Aceste proiecte sunt depuse din martie 2026, a existat suficient timp să le discutăm. CSM și-a abandonat rolul și se exprimă aproape de fiecare dată pe chestiuni de oportunitate și asta e nelegal, CSM sub conducerea actuală a fost transformat într-un instrument politic. Am observat punctele de vedere negative ale Guvernului, dar vă spun că ele sunt întocmite de ministerul Justiției, iar concluziile corecte ale grupului de lucru care a lucrat la Guvern sunt în contradicție cu ce a semnat dl Predoiu”, a spus el.

Mariana Vârgă (UPR): Sunt aberații judiciare

Deputatul Mariana Vârgă (UPR), fostă președinte al Tribunalului Argeș, s-a opus vehement propunerilor legislative.

„Eu mă opun amânării discutării acestor proiecte de lege. Nici nu putem risca ca un asemenea pachet legislativ, de o asemenea importanță, să treacă tacit de Camera Deputaților. Avem avize foarte clare ale CSM și nu există motive să amânăm. Ca o chestiune generală, acest pachet legislativ nu este doar inportun, încalcă orice normă constituțională și regulament european. Pachetul legislativ pe legile justiției a fost adoptat în 2022, a fost jalon PNRR, în toate avizele CSM scrie asta, USR știe ce lupte s-au dus, Comisia de la Veneția și alte organisme și comisii europene au conchis că jalonul PNRR pe Justiție s-a împlinit și am luat și bani pentru că legile justiției au trecut cu bine și s-a ridicat și MCV-ul. Că acum se vrea prin aceste aberații judiciare ce nu s-a reușit atunci pe mine nu mă interesează”, a declarat ea.

Care sunt cele 10 propuneri legislative

1. Modificarea procedurilor de alegere şi de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, instituirea unor interdicţii pentru aceştia, precum şi a modalităţii de asigurare a transparenţei activităţii Consiliului.

2. Modalitatea de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi modificarea procedurilor de promovare a judecătorilor şi procurorilor.

3. Procedura de numire în funcţiile de conducere din cadrul Inspecţiei Judiciare, precum şi procedura de lucru în cadrul acestei instituţii.

4. Evitarea situaţiilor de tergiversare a procesului, prin două noi cazuri de tragere la răspundere a magistraților care depășesc termenele stabilite.

5. Eliminarea posibilităţii Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi a procurorilor-şefi ai DNA și DIICOT de a infirma măsurile şi soluţiile adoptate de procurorii faţă de care aceştia nu au calitatea de procuror ierarhic superior.

6. Reglementarea mai amănunţită a modalităţii de auditare externă a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată.

7. Instituirea unui regim mai restrictiv în ceea ce priveşte delegarea şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, precum şi al înlocuirii condiţiei ca Secretarul General al Consiliului Superior al Magistraturii să fie judecător cu cel puţin 8 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, cu condiţia ca acesta să aibă studii superioare juridice şi vechime de cel puţin 8 ani în specialitatea studiilor.

8. Stabilirea competenţei de a efectua urmărirea penală în cazul infracţiunilor săvârşite de judecători şi procurori, preconizându-se abrogarea dispoziţiilor în materie cuprinse în Legea nr.49/2022 privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi pentru modificarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală.

9. Modificarea modalităţii de numire a conducătorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi este eliminată posibilitatea acestora de a infirma măsurile şi soluţiile adoptate de procurorii faţă de care aceştia nu au calitatea de procuror ierarhic superior.

10. Stabilirea expresă a situaţiilor în care se poate face schimbarea membrilor completurilor de judecată.