Imigrația, tema centrală a alegerilor parlamentare din Suedia

Odată o țară primitoare, Suedia și-a închis granițele în ultimul deceniu și a adoptat o politică de imigrație mai strictă, o alegere asumată de dreapta aflată la putere la Stockholm, care aspiră la un nou mandat în cadrul alegerilor parlamentare din 13 septembrie, în fața unei stângi care conduce în sondaje, transmite agenția Reuters.

Deși această tendință se observă pe întreg continentul european, Suedia a înregistrat una dintre cele mai radicale schimbări de direcție în materie de imigrație, o politică promovată de coaliția minoritară aflată la putere în încercarea de a-și recâștiga popularitatea.

Ales în 2022 grație promisiunilor sale de a reduce imigrația și criminalitatea în Suedia, prim-ministrul Ulf Kristersson a limitat considerabil primirea solicitanților de azil și oferă, de la începutul anului, până la 350.000 de coroane suedeze (31.000 de euro) titularilor de permis de ședere din afara UE pentru ca aceștia să părăsească țara.

„Vă este dor de Mogadishu? Ajutorul pentru repatriere vă va ajuta să vă întoarceți acasă”, se poate citi într-o reclamă destinată imigranților somalezi și finanțată de Democrații din Suedia, un partid de extremă dreaptă care susține guvernul de patru ani și visează acum să ajungă la putere.

Această campanie publicitară a fost lansată în iulie în mijloacele de transport în comun și în cartierele cu o concentrație mare de migranți, în plină campanie electorală.

„Îmbunătățirea procesului de repatriere se află în fruntea priorităților guvernului meu”, confirmă prim-ministrul Ulf Kristersson, liderul Partidului Moderaților.

Cele 349 de locuri din Riksdag, parlamentul unicameral suedez, vor fi reînnoite duminică pentru o perioadă de patru ani. Majoritatea absolută este de 175 de locuri.

Cele trei partide ale coaliției de la putere – Moderații (68 de locuri în 2022), Creștin-democrații (19) și Liberalii (16) – urmăresc să formeze o coaliție cvadripartită cu Democrații din Suedia (73).

Potrivit unui sondaj Novus publicat luni de postul TV4, coaliția guvernamentală și Democrații din Suedia înregistrează 47,9% din intențiile de vot cumulate. Cele patru partide de centru-stânga, printre care și Partidul Social-Democrat, sunt creditate cu 50,3% din intențiile de vot.

SUEDIA CA LABORATOR EUROPEAN

Modul în care este gestionată imigrația în Suedia este urmărit cu atenție de numeroase țări europene, o mare parte dintre guvernele celor 27 de state membre căutând modalități de a-i repatria pe cei aflați în situație ilegală în țările lor de origine.

Retorica anti-imigrație din Europa a căpătat amploare de când peste un milion de persoane, în principal sirieni care fugeau de război, au sosit pe continent în 2015.

Acest fenomen a contribuit la ascensiunea partidelor naționaliste, determinând guvernele să adopte politici de migrație din ce în ce mai restrictive.

Mary Khan-Hohloch, europarlamentară din partea partidului Alternativa pentru Germania (AfD), care a obținut 44% din voturi la alegerile regionale de duminică din Saxonia-Anhalt, a salutat inițiativa suedeză de a finanța repatrierea imigranților.

„Având în vedere sarcinile financiare și sociale considerabile cu care se confruntă numeroase țări europene din cauza politicilor de migrație aplicate până în prezent, interesul pentru programe eficiente de returnare și remigrare ar trebui să continue să crească”, a declarat ea pentru Reuters într-un e-mail.

Bram Frouws, directorul Mixed Migration Centre, un organism de cercetare, subliniază totuși că nu există nicio dovadă că acest tip de programe ar duce la o creștere semnificativă a emigrației voluntare.

„Este una dintre acele propuneri politice în care acest aspect nici măcar nu contează: este în primul rând ceva simbolic, este vorba de a arăta cât de intransigenți sunt în materie de imigrație”, estimează el.

De la începutul anului, 171 de persoane au acceptat ajutorul financiar al guvernului suedez pentru a părăsi țara.

Partidul Democraților din Suedia dorește să extindă această ofertă la imigranții care dețin cetățenia suedeză, cu condiția ca aceștia să accepte să renunțe la ea în momentul plecării din Suedia. Peste 2 milioane dintre cei 10 milioane de suedezi s-au născut în străinătate.

IMIGRANȚII VOR SĂ RĂMÂNĂ

La Satra, o suburbie populară a orașului Stockholm, agenția Reuters a întâlnit o duzină de imigranți care au declarat că nu sunt interesați de programul guvernului.

Adunați într-un centru comunitar pentru a bea o cafea și a exersa limba suedeză, toți își văd viitorul în Suedia. Printre ei se aflau o sudaneză, doi ucraineni, un afgan și un disident chinez.

„Vreau libertate, să pot munci și să duc o viață plăcută”, mărturisește Elena Ibrahim, în vârstă de 42 de ani, originară din Sudan. Ea a fugit de fostul soț și de opresiunea religioasă în urmă cu opt ani. Astăzi, recăsătorită, este artistă.

„Nu voi pleca înapoi”, insistă ea.

Mahmoud Khalfi, imamul moscheii din Stockholm, cea mai mare din Suedia, deplânge faptul că acest program și retorica anti-imigranți semănă diviziune și stârnesc îngrijorare în rândul comunității musulmane suedeze.

Cei care ar avea șanse dacă s-ar întoarce sunt persoanele cu înaltă calificare, precum medicii sau profesorii, precizează el.

„Ei pot pleca la Londra sau la Dubai… dar cei cu un nivel de studii mai scăzut nu au de ales, nu pot pleca.”

Această politică, adaugă el, „nu rezolvă nicio problemă. Chiar dacă câteva mii de persoane pleacă, acest lucru nu face decât să agraveze situația celor care sunt obligați să rămână.”

Suedia nu mai acordă permise de ședere permanente și îi obligă pe imigranți să depună o nouă cerere după trei ani. În luna august, guvernul a introdus primele teste de cetățenie, obligatorii pentru toți candidații, cu scopul de a le evalua cunoștințele despre țară.

„Nu a fost atât de greu”, povestește Cornelius, în vârstă de 38 de ani, originar din Camerun, adăugând că cetățenia i-ar oferi liniște sufletească. „Suedia este un loc foarte bun. Este o țară sigură și există locuri de muncă.”

Fostul ministru al Imigrației, Johan Forssell, a declarat pentru Reuters că aceste teste sunt importante pentru a sublinia valoarea cetățeniei și pentru a reaminti că aceasta implică atât drepturi, cât și obligații.

„Sunt cerințe absolut rezonabile”, consideră el. „Ceea ce este nerezonabil este faptul că, până acum, se putea obține cetățenia fără să știi nimic despre Suedia și fără să vorbești niciun cuvânt în suedeză.”