Îmbătrânirea ar putea începe în măduva osoasă / Cum celulele stem din sânge ar putea influența întregul organism

Un nou studiu realizat pe șoareci indică un posibil mecanism prin care îmbătrânirea celulelor stem din sânge ar putea contribui la apariția unor modificări asociate îmbătrânirii în întregul organism, scrie Science Alert.

Cercetătorii au descoperit că celulele stem hematopoietice îmbătrânite pot produce mai multe celule imunitare care favorizează inflamația cronică și pot afecta organe aflate la distanță.

Cercetarea, publicată în revista Nature Aging, evidențiază rolul proteinei SIRT3, despre care rezultatele sugerează că ar putea ajuta celulele stem din sânge să-și păstreze funcționarea într-un mod mai sănătos pe măsură ce organismul îmbătrânește, scrie ScienceAlert.

Măduva osoasă este un țesut activ în care sunt produse permanent celulele sanguine și o mare parte dintre celulele sistemului imunitar.

Aceste celule ajung în circulație și pot migra către diferite organe, inclusiv către mușchi, plămâni și creier.

Cercetătorii au încercat să afle dacă îmbătrânirea celulelor stem responsabile de producerea lor poate contribui la deteriorarea unor țesuturi aflate în alte zone ale organismului.

Rezultatele experimentelor sugerează că acest lucru este posibil.

Un mecanism important pare să fie inflamația. Aceasta reprezintă un răspuns normal al organismului la infecții sau leziuni, însă menținerea ei la un nivel scăzut pentru perioade lungi poate contribui la deteriorarea țesuturilor și la apariția unor probleme asociate îmbătrânirii.

Celulele stem îmbătrânite pot favoriza inflamația

Pentru a testa ipoteza, cercetătorii au modificat genetic celule stem hematopoietice de la șoareci pentru ca acestea să producă mai multă proteină SIRT3.

Celulele modificate, dar și celule stem obișnuite, au fost ulterior transplantate unor șoareci tineri al căror sistem imunitar fusese afectat.

Transplanturile au contribuit la refacerea sistemului sanguin și imunitar al animalelor, care au fost urmărite până la o vârstă înaintată pentru această specie.

Șoarecii care au primit celule stem cu niveluri mai ridicate de SIRT3 aveau mai puține celule imunitare asociate cu inflamația.

Diferențele au fost observate și la nivelul organismului. Animalele au obținut rezultate mai bune la mai multe teste fizice și cognitive: au alergat pe distanțe mai mari, au rezistat mai mult într-un test de forță, au avut rezultate mai bune la un test de memorie și un control mai bun al glicemiei. Cercetătorii au observat, de asemenea, o structură mai sănătoasă a plămânilor.

SIRT3 ar putea influența modul în care îmbătrânesc celulele stem

Într-un al doilea experiment, cercetătorii au încercat să afle dacă efectele observate asupra organismului sunt transmise prin celulele imunitare produse de celulele stem.

Celulele imunitare provenite din celulele stem cu niveluri crescute de SIRT3 au fost transferate unor alți șoareci tineri.

Și aceste animale au prezentat îmbunătățiri în ceea ce privește funcția musculară, controlul glicemiei și structura plămânilor.

Rezultatele sugerează astfel că modificările apărute în celulele stem din sânge ar putea influența organe aflate la distanță prin intermediul celulelor imunitare pe care acestea le produc.

Analizele cercetătorilor indică faptul că SIRT3 ar putea împiedica celulele stem hematopoietice să treacă într-un mod de funcționare în care produc în exces celule imunitare care stimulează inflamația.

Descoperirea nu înseamnă deocamdată un tratament anti-îmbătrânire

Studiul aduce noi indicii că sistemul responsabil de producerea celulelor sanguine ar putea avea un rol important în procesul de îmbătrânire.

Cercetătorii subliniază însă că rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Experimentele au fost realizate pe șoareci și au utilizat celule stem modificate genetic.

În plus, procedurile folosite pentru pregătirea transplanturilor de măduvă osoasă ar fi putut influența rezultatele.

Cercetarea nu demonstrează că stimularea SIRT3 poate încetini îmbătrânirea, poate prelungi viața sau poate îmbunătăți sănătatea oamenilor.

Următorul pas este verificarea existenței aceluiași mecanism la oameni. Cercetătorii vor trebui să stabilească în special dacă reducerea activității SIRT3 determină celulele stem hematopoietice umane îmbătrânite să producă mai multe celule imunitare care favorizează inflamația.

Dacă mecanismul va fi confirmat și la oameni, celulele stem din sânge ar putea deveni o posibilă țintă pentru cercetările privind reducerea inflamației asociate îmbătrânirii. Deocamdată, însă, SIRT3 este doar un subiect de cercetare și nu reprezintă un tratament împotriva îmbătrânirii.