Icoana de pe casca militarului român, între credință și propagandă: George Buhnici cere sancțiuni, criticii îl acuză că „dăruiește” Rusiei un simbol creștin

O icoană purtată pe casca unui militar român a provocat o dispută în spațiul public, după ce George Buhnici a susținut că imaginea reprezintă un „simbol de luptă” al Rusiei și a cerut Ministerului Apărării să își ceară scuze și să sancționeze comportamentul.

Postarea lui Buhnici a generat însă reacții preponderent critice. Numeroși comentatori i-au reproșat că tratează drept simbol rusesc o reprezentare creștină veche, comună întregii Ortodoxii, și că îi recunoaște astfel Rusiei un monopol asupra unei icoane pe care Moscova a instrumentalizat-o în scopuri militare și propagandistice.

Cazul pornește de la un videoclip de promovare a activității Batalionului 96 Geniu „Cetatea București”, publicat de Forțele Terestre Române. În imagini putea fi observat un militar care purta pe cască un ecuson cu reprezentarea cunoscută drept „Mântuitorul nefăcut de mână”, „Sfânta Mahramă” sau „Mandylionul din Edessa”. După apariția controversei, videoclipul a fost eliminat.

Buhnici: „Este evident că acel video transmite un mesaj subversiv”

George Buhnici a legat apariția ecusonului de amenințarea reprezentată de Rusia și de incidentele în care drone rusești au pătruns în spațiul aerian al României.

„Cum poți să-ți pui pe cască un simbol de luptă al unei țări care îți trimite drone peste graniță, iar una ne-a căzut deja pe un bloc de locuințe?”, a scris Buhnici.

Referirea este la incidentul din 29 mai 2026, când o dronă rusească de tip Geran-2 s-a prăbușit pe un bloc din Galați. Impactul a provocat o explozie și un incendiu, aproximativ 70 de persoane fiind evacuate, iar două persoane suferind răni ușoare. Ministerul Apărării a precizat că încărcătura explozivă a dronei a detonat în momentul impactului.

Buhnici a cerut ca Ministerul Apărării să își ceară scuze și „să pedepsească aceste comportamente incalificabile”, susținând că mesajul transmis de videoclip ar fi fost unul intenționat.

„Este evident că acel video transmite un mesaj subversiv. Dacă militarii Armatei Române vor să poarte icoane, să aleagă unele care nu sunt folosite de țara care le folosește ca simbol de luptă inclusiv împotriva NATO. Adică a noastră”, a afirmat acesta.

El a extins apoi critica asupra întregii instituții militare, cerând o reformă a unei armate pe care a descris-o drept „depășită moral, nu doar tehnic” și invocând inclusiv cazurile de corupție și plecarea unor foști militari în grupările de mercenari asociate lui Horațiu Potra.

Criticii: Rusia nu poate confisca o icoană a lui Iisus Hristos

Principala obiecție exprimată în reacțiile la postarea lui Buhnici a fost că imaginea de pe cască nu reprezintă drapelul Rusiei, litera „Z”, panglica Sfântului Gheorghe sau insigna unei unități militare ruse.

Este vorba despre o icoană a lui Iisus Hristos, cu rădăcini în tradiția creștină orientală și bizantină, apărută cu multe secole înaintea statului rus.

Criticii au susținut că simpla folosire a aceleiași imagini de către armata rusă nu îi schimbă originea și nu transformă orice creștin care o poartă într-un simpatizant al Kremlinului. În lipsa unor alte elemente sau a unei declarații explicite, nu există nici o dovadă publică potrivit căreia militarul român ar fi urmărit să transmită un mesaj pro-rus.

A fost contestată mai ales caracterizarea videoclipului drept „mesaj subversiv”. O asemenea concluzie presupune existența unei intenții de a promova interesele sau propaganda unei puteri străine, intenție care nu rezultă din imaginile publicate și care a fost negată categoric de Forțele Terestre.

Alte reacții au admis însă că apariția ecusonului într-un material oficial putea provoca o confuzie și că instituția militară trebuia să manifeste mai multă atenție, tocmai pentru că aceeași icoană a fost integrată masiv în propaganda militară rusă.

Explicația Forțelor Terestre

Forțele Terestre Române au transmis că nu promovează și nu vor promova simboluri aparținând unor armate străine sau unor acțiuni de propagandă.

Potrivit instituției, videoclipul a avut „exclusiv scopul de a prezenta activitatea de instruire a militarilor Batalionului 96 Geniu «Cetatea București»”.

„Prezența pe casca unui militar a imaginii reprezentând «Mântuitorul nefăcut de mână», cunoscută în tradiția creștină și sub denumirea de Sfânta Mahramă sau Mandylionul din Edesa, a fost percepută de autorii materialului exclusiv ca un simbol religios, fără a fi făcută vreo asociere cu utilizarea sa în alte contexte”, au explicat Forțele Terestre.

Instituția a anunțat totuși că situația va fi analizată, pentru ca în viitor să fie evitată apariția în materialele publice a unor elemente care ar putea genera confuzii sau ar putea fi asociate unor mesaje contrare valorilor Armatei României.

Ce reprezintă, în realitate, „Mântuitorul nefăcut de mână”

„Mântuitorul nefăcut de mână” este una dintre cele mai vechi reprezentări tradiționale ale chipului lui Iisus Hristos.

Potrivit tradiției creștine, regele Abgar al Edesei, suferind de o boală gravă, i-ar fi cerut lui Hristos să îl vindece. Chipul Mântuitorului s-ar fi imprimat în mod miraculos pe o bucată de pânză, care a fost trimisă regelui. De aici provin denumirile „nefăcut de mână”, „Sfânta Mahramă” și „Mandylionul din Edessa”.

Tradiția despre chipul trimis regelui Abgar este prezentă și în sursele Bisericii Ortodoxe Române. Basilica.ro amintește „chipul cel nefăcut de mână dăruit de Mântuitorul lui Avgar, regele Edesei”, arătând că reprezentarea face parte din tradiția generală a Bisericii, nu dintr-o tradiție exclusiv rusească.

Mandylionul din Edessa este considerat în istoria artei creștine drept cea mai cunoscută imagine „nefăcută de mâini” a lui Hristos din tradiția răsăriteană. Reprezentarea a circulat în lumea bizantină și a fost transferată, potrivit tradiției istorice, la Constantinopol în anul 944, cu mult înainte ca Rusia să existe ca stat în forma sa modernă.

Prin urmare, descrierea icoanei pur și simplu drept „simbol rusesc” este incompletă și poate induce în eroare. Ea este înainte de toate un simbol creștin, venerat în mai multe Biserici Ortodoxe, inclusiv în cea română.

Asocierea cu armata rusă este însă reală

Controversa nu a apărut totuși fără niciun fundament. În ultimii ani, Biserica Ortodoxă Rusă și structurile militare ale Federației Ruse au acordat acestei icoane un rol oficial în simbolistica armatei.

Site-ul Patriarhiei Moscovei o numește explicit „principala icoană a Forțelor Armate ale Federației Ruse”. Imaginea a fost purtată prin garnizoane, academii și catedrale militare, fiind integrată în proiectul de asociere a războiului și a identității militare ruse cu misiunea religioasă.

Surse oficiale ale instituțiilor militare ruse folosesc aceeași titulatură și arată că icoana este expusă în principala catedrală a Forțelor Armate ruse.

De aici provine ambiguitatea ecusonului observat pe casca militarului român. Nu conținutul religios al imaginii este rusesc, ci utilizarea sa contemporană ca element al propagandei și identității militare ruse.

Forma de ecuson tactic, amplasarea pe cască și contextul unui videoclip militar au făcut ca asocierea să fie mai ușor de formulat decât în cazul aceleiași icoane aflate într-o biserică, într-o locuință sau purtate ca obiect religios.

Problemă de comunicare, nu dovadă de filorusism

Cazul poate fi considerat, cel mult, o gafă de comunicare instituțională. În contextul războiului de la granița României și al folosirii intensive a icoanei de către armata rusă, responsabilii videoclipului puteau anticipa apariția unor interpretări și puteau evita includerea cadrului respectiv.

Este însă o diferență importantă între a constata această lipsă de atenție și a cere pedepsirea unui militar pentru purtarea unei icoane creștine, pornind de la presupunerea că Rusia ar deține exclusivitatea asupra imaginii.

Acceptarea unei asemenea exclusivități ar însemna, în definitiv, validarea tentativei Kremlinului de a confisca și militariza un simbol religios care aparține unui patrimoniu creștin mult mai vechi și mai larg decât Federația Rusă.