ÎCCJ simplifică recuperarea pensiilor de întreținere

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat luni, 9 noiembrie 2026, o decizie importantă privind executarea silită a pensiilor de întreținere datorate copiilor minori. Instanța supremă a stabilit că încuviințarea executării silite trebuie să acopere inclusiv sumele care urmează să devină scadente în viitor, până la împlinirea vârstei de 18 ani, fără a mai fi necesară obținerea unei noi încuviințări pentru fiecare plată. Măsura urmărește simplificarea procedurilor și protejarea intereselor copiilor ai căror părinți nu își îndeplinesc obligațiile de întreținere.

Prin Decizia nr. 14 din 9 noiembrie 2026, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a admis sesizarea formulată de procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, clarificând modul în care trebuie aplicate dispozițiile Codului de procedură civilă referitoare la executarea silită a pensiei de întreținere.

Hotărârea vizează situațiile în care există deja o hotărâre judecătorească sau un alt titlu executoriu care stabilește obligația de plată a pensiei de întreținere în beneficiul unui copil minor, până la împlinirea vârstei de 18 ani.

ÎCCJ: Nu mai este necesară o nouă încuviințare pentru fiecare scadență

Instanța supremă a stabilit că executarea silită poate fi încuviințată inclusiv pentru obligațiile de plată care nu au ajuns încă la scadență, urmând ca executarea efectivă să se realizeze la data la care fiecare sumă devine exigibilă.

„Prin decizia nr. 14 din 9 noiembrie 2026, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a admis sesizarea formulată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit că, în interpretarea și aplicare unitară a dispozițiilor art. 34 alin. (2), art. 663 alin. (1) și (4), art. 666 alin. (5) pct. 4, art. 674, art. 781 alin. (4) și art. 784 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în cazul executării silite a unei hotărâri judecătorești sau a altui titlu executoriu care cuprinde obligația de plată a pensiei de întreținere în favoarea creditorului minor, până la vârsta de 18 ani, încuviințarea executării silite se va dispune și cu privire la sumele viitoare datorate cu titlu de pensie de întreținere, care nu sunt scadente la momentul soluționării cererii de încuviințare a executării silite. Executarea silită a acestor sume se va face la împlinirea fiecărui termen în parte”, se arată în comunicatul ÎCCJ.

Prin urmare, dacă obligația de întreținere este stabilită printr-un titlu executoriu, iar executarea silită a fost încuviințată, procedura poate continua pentru ratele viitoare ale pensiei, fără ca beneficiarul să fie nevoit să obțină o nouă încuviințare judecătorească la fiecare scadență.

Protejarea interesului superior al copilului

Înalta Curte subliniază că soluția urmărește protejarea interesului superior al copilului, în condițiile în care pensia de întreținere reprezintă o obligație periodică destinată acoperirii nevoilor acestuia.

„Prin decizia de astăzi Înalta Curte a statuat că nu este necesară o nouă încuviințare la fiecare scadență a obligației dacă prevederile titlului executoriu a cărui încuviințare a fost dispusă rămân neschimbate. Soluția încuviințării executării silite și pentru obligațiile scadente în viitor este de natură a da expresie principiului interesului superior al copilului minor, precum și specificului executării periodice a obligațiilor de întreținere”, precizează instanța supremă.

Decizia are relevanță practică pentru părinții care se confruntă cu refuzul sau întârzierea repetată a plății pensiei de întreținere de către persoana obligată.

În asemenea situații, posibilitatea continuării executării silite în baza aceleiași încuviințări poate elimina demersuri judiciare repetate și poate facilita recuperarea sumelor datorate copilului.

Ce se schimbă concret pentru părinți și copii

Pentru a înțelege efectele hotărârii, poate fi luată în considerare situația unui părinte obligat printr-o hotărâre judecătorească să plătească lunar pensie de întreținere pentru copilul său.

Dacă obligația nu este respectată, creditorul minor, prin reprezentantul său legal, poate solicita executarea silită în condițiile legii.

În urma deciziei ÎCCJ, încuviințarea executării silite va putea acoperi nu doar restanțele existente la momentul solicitării, ci și ratele viitoare ale pensiei de întreținere, până la limita temporală stabilită în titlul executoriu.

Aceste sume nu vor putea fi însă executate înainte de scadență. Executarea lor se va realiza pe măsură ce fiecare obligație devine exigibilă.

Totodată, soluția este condiționată de menținerea prevederilor titlului executoriu. Dacă obligația de întreținere este modificată printr-o nouă hotărâre judecătorească, trebuie avute în vedere efectele noului titlu.

Decizia nu modifică valoarea pensiei de întreținere și nu presupune încasarea anticipată a sumelor datorate în viitor, ci stabilește regulile de încuviințare a executării silite.

Ce prevede legea privind pensia de întreținere

Potrivit articolului 529 din Codul civil, întreținerea datorată de un părinte se stabilește în raport cu nevoile copilului și cu mijloacele financiare ale persoanei obligate la plată.

Legea prevede că pensia de întreținere poate fi stabilită până la o pătrime din venitul lunar net al părintelui pentru un copil, până la o treime pentru doi copii și până la jumătate pentru trei sau mai mulți copii.

De asemenea, potrivit articolului 530 din Codul civil, obligația de întreținere se execută, în principiu, în natură, prin asigurarea celor necesare traiului, educației și pregătirii profesionale. Atunci când aceasta nu este îndeplinită de bunăvoie, instanța poate dispune plata unei pensii de întreținere în bani.

Decizia pronunțată luni de ÎCCJ privește mecanismul procedural prin care poate fi asigurată executarea acestei obligații, fără a schimba regulile referitoare la stabilirea cuantumului pensiei.

Decizia ÎCCJ va deveni obligatorie după publicarea în Monitorul Oficial

Hotărârea a fost pronunțată în cadrul unui recurs în interesul legii, procedură prin care Înalta Curte asigură interpretarea și aplicarea unitară a legislației de către instanțele judecătorești.

Spre deosebire de soluționarea unui litigiu individual, recursul în interesul legii urmărește clarificarea unei probleme de drept cu aplicabilitate generală.

Potrivit articolului 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă, dezlegarea dată problemei de drept devine obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.