ÎCCJ, după victoria la CCR în disputa cu Guvernul: Hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă prin conflicte constituționale

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) reacționează dur după ce Curtea Constituțională a respins, miercuri, sesizarea Guvernului privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Executiv și instanța supremă, în disputa privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților. ÎCCJ notează că verdictul CCR confirmă faptul că Guvernul nu putea transforma un litigiu pierdut în primă instanță într-un conflict între puterile statului și avertizează că hotărârile judecătorești trebuie executate, nu atacate prin mecanisme constituționale.

Într-un comunicat intitulat sugestiv „Statul de drept este imun la conjuncturi politice”, Înalta Curte afirmă că sesizarea Executivului nu a identificat nicio atribuție constituțională pe care instanța supremă și-ar fi însușit-o și nici vreo competență a Guvernului care să fi fost blocată.

„Astăzi, 7 octombrie 2026, Curtea Constituțională a respins sesizarea Guvernului privind pretinsul conflict cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Curtea Constituțională a confirmat argumentele susținute de Înalta Curte: nu a existat niciun conflict juridic de natură constituțională”, transmite ÎCCJ.

ÎCCJ: Guvernul nu a putut indica ce competență i-ar fi fost încălcată

Instanța supremă atacă direct fundamentul sesizării depuse de Guvern și arată că Executivul nu a demonstrat existența elementelor necesare pentru un veritabil conflict constituțional între autorități.

„Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care Înalta Curte și-ar fi însușit-o și nicio atribuție a Executivului a cărei exercitare să fi fost împiedicată. Nu a existat nici blocaj instituțional”, arată ÎCCJ.

În schimb, instanța supremă consideră că, dincolo de argumentele referitoare la separația puterilor și la competențele Guvernului în materie bugetară, sesizarea Executivului a ajuns să pună în discuție chiar posibilitatea magistraților de a apela la justiție pentru executarea unor drepturi salariale.

„În realitate, sesizarea a pus în discuție dreptul de acces la instanță a unei categorii profesionale, magistrații”, se arată în comunicat.

Poziția ÎCCJ vine după ce Guvernul a susținut în fața CCR că instanțele nu pot obliga Executivul să aloce bani sau să efectueze rectificări bugetare, deoarece o asemenea soluție ar însemna, în opinia Executivului, o substituire a puterii judecătorești în atribuțiile Guvernului și Parlamentului.

Guvernul estima miza financiară a procesului la aproximativ 4,8 miliarde de lei și avertiza că menținerea hotărârii pronunțate în primă instanță ar putea obliga Executivul să asigure întreaga sumă într-un termen de numai zece zile.

„Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional”

Cea mai tranșantă parte a comunicatului ÎCCJ vizează chiar decizia Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională după ce pierduse procesul în primă instanță la Curtea de Apel București.

„Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor”, afirmă instanța supremă.

Mesajul vizează direct strategia juridică a Executivului. În luna mai, Curtea de Apel București admisese acțiunea ÎCCJ și obligase Guvernul și Ministerul Finanțelor să facă demersurile bugetare necesare pentru asigurarea fondurilor destinate achitării drepturilor salariale restante, inclusiv prin rectificare bugetară.

Instanța a stabilit că obligația trebuie executată în termen de zece zile de la rămânerea definitivă a hotărârii și a prevăzut, în caz de neexecutare, penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Guvernul și Ministerul Finanțelor au declarat recurs.

Executivul a ales însă, separat de calea de atac din proces, să ducă disputa și în fața Curții Constituționale, susținând că instanța s-ar fi substituit autorităților care au atribuții în elaborarea și executarea bugetului de stat.

CCR a respins miercuri această sesizare, stabilind că nu a existat conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ.

ÎCCJ: Hotărârile judecătorești se respectă, nu se atacă prin conflicte constituționale

Instanța supremă transformă verdictul de miercuri într-un mesaj mai larg privind raporturile dintre puterile statului și obligația autorităților publice de a respecta hotărârile judecătorești.

„Soluția pronunțată reafirmă o regulă esențială a statului de drept: hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituțional”, transmite ÎCCJ.

Este și punctul în care disputa depășește problema strict bugetară. Înalta Curte a susținut în proces că sumele revendicate nu reprezintă cheltuieli salariale inventate de instanță, ci obligații rezultate din titluri executorii și drepturi deja recunoscute, a căror executare a fost amânată.

Guvernul, în schimb, a argumentat că obligarea sa de către o instanță să aloce aproximativ 4,8 miliarde de lei pentru un singur sector ar afecta echilibrul bugetar și ar reprezenta o ingerință a puterii judecătorești în activitatea Executivului.

CCR nu a validat însă existența unui asemenea conflict constituțional.

Mesaj dur al ÎCCJ: „Rigoarea dreptului nu poate fi tranzacționată sau alterată”

Finalul comunicatului are un ton rar întâlnit într-o reacție instituțională a Înaltei Curți. Instanța supremă salută votul majoritar al judecătorilor CCR și le atribuie acestora apărarea rolului justiției ca putere distinctă în stat.

„Înalta Curte ia act de faptul că soluția Curții Constituționale a fost adoptată cu majoritate de voturi și remarcă faptul că judecătorii constituționali care au pronunțat-o demonstrează atașament față de valorile fundamentale ale organizării statului român și rolul justiției ca putere în stat, arătând societății prin decizia lor că rigoarea dreptului nu poate fi tranzacționată sau alterată”, se arată în comunicat.

Bătălia pentru cele 4,8 miliarde continuă în instanță

Decizia CCR nu trebuie însă confundată cu o hotărâre prin care Curtea Constituțională ar fi dispus plata celor 4,8 miliarde de lei.

Procesul propriu-zis dintre ÎCCJ, pe de o parte, și Guvern și Ministerul Finanțelor, pe de altă parte, se află în recurs. Curtea de Apel București a dat câștig de cauză instanței supreme în primă instanță, iar soluția definitivă urmează să stabilească dacă obligațiile impuse Executivului rămân în picioare.

Prin verdictul de miercuri, Guvernul pierde însă argumentul separat potrivit căruia demersul ÎCCJ și intervenția instanțelor în acest litigiu ar fi generat, prin ele însele, un conflict juridic de natură constituțională.

Pentru Înalta Curte, concluzia este formulată fără echivoc chiar în titlul comunicatului: „Statul de drept este imun la conjuncturi politice”.