ÎCCJ consolidează cooperarea cu justiția europeană: Delegație a instanței supreme, primită de președintele CJUE la Luxemburg

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) își consolidează relațiile instituționale cu instanțele europene, printr-o vizită oficială desfășurată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), la Luxemburg, în perioada 5-6 octombrie 2026. Delegația instanței supreme din România a fost primită de președintele CJUE, Koen Lenaerts, iar discuțiile au vizat teme esențiale pentru funcționarea justiției europene, inclusiv statul de drept, independența sistemului judiciar, protecția drepturilor fundamentale și garantarea dreptului la un proces echitabil, potrivit unui comunicat transmis joi, 8 octombrie, de ÎCCJ.

Vizita reprezintă un demers de consolidare a dialogului direct dintre instanța supremă a României și jurisdicțiile Uniunii Europene, într-un context în care aplicarea uniformă a dreptului european și respectarea garanțiilor privind independența justiției au o importanță majoră pentru toate statele membre.

Întâlnire la cel mai înalt nivel cu conducerea CJUE

Delegația română, condusă de Adina Oana Surdu, președinta Secției a II-a civile a ÎCCJ, a participat la sesiuni de lucru cu Koen Lenaerts, președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și cu judecători, avocați generali ai CJUE și membri ai Tribunalului Uniunii Europene.

La întâlniri au participat și magistrații români care ocupă funcții importante în cadrul jurisdicțiilor europene: Octavia Spineanu-Matei, președinta Camerei a VIII-a a CJUE, Ion Gâlea, președinte de cameră la Tribunalul Uniunii Europene, și Mirela Stancu, judecător al Tribunalului.

Potrivit comunicatului ÎCCJ, delegația a fost formată din 14 judecători ai instanței supreme, reprezentând secțiile civile, Secția penală și Secția de contencios administrativ și fiscal.

Din delegație au făcut parte, alături de Adina Oana Surdu, judecătorii Cristina Truțescu, Adina Georgeta Ponea, Ileana Ruxandra Tirică, Carmen Mihaela Voinescu, Luminița Criștiu-Ninu, Diana Florea Burgazli, Ionel Florea, Ștefan Ioan Lucaciuc, Dorina Zeca, Iulia Craiu, Isabelle Tocan, Adriana Nicolae și Sonia Deaconescu.

Statul de drept, independența justiției și dreptul la un proces echitabil, printre temele centrale

Un loc important în cadrul discuțiilor l-au ocupat relația dintre instanțele supreme naționale și CJUE, evoluțiile recente ale jurisprudenței europene și mecanismele care asigură protecția efectivă a drepturilor cetățenilor.

„Sesiunile de lucru au oferit cadrul pentru un schimb de opinii asupra unor teme de actualitate pentru activitatea instanțelor naționale și europene, fiind abordate aspecte privind evoluții jurisprudențiale și aspecte de interes în materie civilă și penală, precum și rolul dialogului judiciar în interpretarea și aplicarea dreptului Uniunii Europene”, precizează ÎCCJ.

Instituția subliniază că discuțiile au vizat inclusiv „importanța dialogului dintre judecători în contextul statului de drept și al valorilor Uniunii Europene, relația dintre curțile supreme naționale și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, precum și problematica protecției jurisdicționale efective și a dreptului la un proces echitabil”.

Potrivit informațiilor publicate separat de CJUE, o temă concretă a întâlnirilor a fost jurisprudența recentă privind obligația unei instanțe supreme de a-și motiva decizia atunci când refuză să adreseze Curții de Justiție o întrebare preliminară.

Au fost analizate și raporturile dintre articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care consacră dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, și articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, inclusiv limitele armonizării jurisprudenței celor două sisteme de protecție a drepturilor fundamentale.

Judecătorii ÎCCJ au participat la o ședință a Tribunalului Uniunii Europene

Programul vizitei a inclus și o componentă practică, reprezentanții instanței supreme participând la ședința Tribunalului Uniunii Europene în cauza T-848/25, Glock/EUIPO.

Potrivit CJUE, judecătorii români au asistat și la dezbaterile din cauza conexă ca tematică T-30/26, ambele privind litigii în materia proprietății intelectuale dintre producătorul Glock și Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală.

Această activitate le-a oferit magistraților ÎCCJ posibilitatea de a observa direct desfășurarea procedurilor în fața Tribunalului și de a discuta ulterior cu judecătorii europeni despre funcționarea și jurisprudența instanței.

„Schimbul de opinii desfășurat pe parcursul celor două zile a evidențiat importanța cooperării judiciare și a dialogului direct dintre instanțele naționale și jurisdicțiile Uniunii Europene, atât pentru schimbul de experiență și bune practici, cât și pentru aprofundarea înțelegerii reciproce a particularităților celor două niveluri jurisdicționale”, arată Înalta Curte.

Rolul esențial al instanțelor supreme în aplicarea dreptului european

Vizita are o relevanță instituțională deosebită și prin prisma rolului pe care instanțele supreme naționale îl îndeplinesc în arhitectura juridică a Uniunii Europene.

În România, Înalta Curte are misiunea constituțională de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. În cauzele care intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii, această responsabilitate se exercită și cu respectarea obligațiilor rezultate din tratatele europene și din jurisprudența CJUE.

Unul dintre principalele instrumente ale cooperării este mecanismul trimiterii preliminare, reglementat de articolul 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Acesta permite instanțelor naționale să solicite CJUE interpretarea dreptului Uniunii, pentru a asigura aplicarea sa uniformă în toate statele membre.

Pentru instanțele ale căror hotărâri nu mai pot fi atacate prin căile de atac prevăzute de dreptul intern, tratatele stabilesc, în condițiile dezvoltate de jurisprudența europeană, o obligație de sesizare a CJUE atunci când soluționarea litigiului impune clarificarea interpretării dreptului Uniunii și nu este incidentă o excepție recunoscută.

În acest context, dialogul direct dintre ÎCCJ și judecătorii europeni contribuie la aprofundarea mecanismelor juridice comune și la consolidarea capacității instanței supreme de a răspunde exigențelor dreptului european.

ÎCCJ reafirmă angajamentul pentru independența justiției și valorile europene

În încheierea comunicatului, instanța supremă evidențiază importanța cooperării judiciare pentru asigurarea coerenței sistemului juridic european și pentru consolidarea încrederii reciproce între instituțiile judiciare.

„Cooperarea dintre instanțele naționale și jurisdicțiile Uniunii Europene constituie un element esențial al funcționării spațiului judiciar european. În acest context, dialogul constant, deschiderea și schimbul de experiență contribuie la consolidarea încrederii reciproce și la asigurarea unei aplicări coerente și efective a dreptului Uniunii”, transmite ÎCCJ.

Instanța supremă subliniază că vizita la Luxemburg confirmă atașamentul său față de principiile fundamentale ale ordinii juridice europene.

„Vizita a reprezentat, totodată, expresia atașamentului Înaltei Curți față de valorile și principiile care fundamentează ordinea juridică europeană, între care statul de drept, independența justiției, respectarea drepturilor fundamentale și garantarea unei protecții jurisdicționale efective”, se arată în comunicat.