ÎCCJ amână verdictul în procesul restanțelor salariale. Guvernul încearcă să evite plata a aproximativ 5 miliarde de lei

Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat joi, pentru 6 august 2026, pronunțarea în procesul privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților, estimate la aproximativ 5 miliarde de lei. Executivul și Ministerul Finanțelor contestă hotărârea prin care Curtea de Apel București le-a obligat să asigure fondurile necesare achitării unor sume recunoscute prin titluri executorii.

Dosarul 1844/2/2026 se află în faza recursului, după ce Guvernul și Ministerul Finanțelor au pierdut procesul în primă instanță. Alături de cele două instituții au declarat recurs Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial și Florin Ionel Buzea, în timp ce Înalta Curte are calitatea de intimat-reclamant.

Pronunțarea fusese stabilită inițial pentru 23 iulie, după o primă amânare dispusă la termenul din 9 iulie. Completul de trei judecători a decis însă să prelungească deliberările până la 6 august.

Curtea de Apel a obligat Guvernul să plătească

Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea introdusă de ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure, inclusiv prin rectificare bugetară, banii necesari achitării drepturilor salariale restante.

Instanța a stabilit că hotărârea trebuie pusă în executare în termen de zece zile de la rămânerea definitivă. Pentru întârziere au fost prevăzute penalități de 1% pe zi, precum și o amendă reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi în care obligația nu este respectată.

Litigiul nu privește acordarea unor majorări salariale solicitate acum de magistrați, ci executarea unor drepturi recunoscute anterior, inclusiv prin hotărâri judecătorești. În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, instanța supremă a susținut că neplata afectează dreptul de proprietate al beneficiarilor și lasă neexecutate titluri executorii care, în unele cazuri, sunt mai vechi de zece ani.

Înalta Curte a acuzat Executivul că, prin amânarea repetată a plăților, afectează separația puterilor în stat și subminează autoritatea hotărârilor judecătorești. Din această perspectivă, disputa nu mai privește doar salariile din Justiție, ci și obligația statului de a respecta sentințele definitive pronunțate chiar împotriva instituțiilor sale.

Guvernul încearcă să mute disputa la CCR și CJUE

În timpul judecării recursului, reprezentantul Guvernului a cerut sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate referitoare la dispoziții din Legea contenciosului administrativ.

Executivul vrea ca judecătorii constituționali să stabilească dacă o instanță poate obliga Guvernul să efectueze alocări bugetare suplimentare și dacă puterea judecătorească poate dispune plata unor drepturi pentru care nu au fost prevăzute fonduri suficiente în buget.

Guvernul a solicitat și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, precum și suspendarea procesului până la pronunțarea CJUE.

În dezbaterile pe fond, reprezentantul Executivului a susținut că soluția Curții de Apel București este nelegală deoarece ar obliga Guvernul să favorizeze bugetar o anumită categorie profesională. Acesta a reclamat și faptul că termenul de zece zile stabilit pentru executarea hotărârii ar fi prea scurt.

Argumentul Înaltei Curți este însă că lipsa sau insuficiența alocărilor bugetare nu poate anula drepturi recunoscute prin hotărâri executorii. În caz contrar, Guvernul ar putea lipsi de efect orice sentință care presupune o plată din fonduri publice, prin simplul refuz de a include sumele respective în buget.

Bolojan acuză instanța că s-a substituit Guvernului

Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a sesizat CCR pentru soluționarea unui presupus conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte.

Bolojan a susținut că instanța de judecată s-ar fi substituit puterii executive și celei legislative în materia gestionării finanțelor publice. Potrivit acestuia, elaborarea bugetului, rectificările bugetare și utilizarea Fondului de rezervă sunt atribuții ale Guvernului și Parlamentului.

Sesizarea Executivului schimbă însă planul pe care este purtată disputa: de la obligația de a executa drepturi deja recunoscute, la întrebarea dacă judecătorii pot indica și modalitatea bugetară prin care hotărârile trebuie puse efectiv în aplicare.

CCR a dezbătut conflictul reclamat de Guvern, dar a amânat pronunțarea pentru 23 septembrie. Executivul susține că instanța supremă și-ar fi depășit atribuțiile, în timp ce ÎCCJ arată că obligarea unei instituții publice la plata unor drepturi restante nu reprezintă o situație fără precedent. Curtea Constituțională a amânat soluționarea conflictului pentru 23 septembrie.

Bani prevăzuți inițial în buget, apoi redirecționați

Proiectul de buget transmis Parlamentului în luna martie prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent. Creșterea trebuia să permită plata drepturilor restante rezultate din majorările salariale aplicate retroactiv.

Restanțele au apărut după ce Înalta Curte și Parchetul General au decis, în 2023, majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, pentru punerea în aplicare a unor hotărâri judecătorești. Majorarea a fost recunoscută retroactiv, începând cu anul 2018.

Guvernul a amânat însă o parte dintre plăți, iar fondurile au fost redirecționate către pachetul de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei.