ICCJ amână verdictul în procesul de 5 miliarde de lei cu Guvernul

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a amânat, joi, pentru 3 septembrie pronunțarea unei soluții definitive în procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților. Miza financiară este de aproximativ 5 miliarde de lei. Tot pe 3 septembrie, judecătorii ar urma să decidă asupra solicitărilor Guvernului de sesizare a Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. În primă instanță, ICCJ a câștigat procesul, iar Executivul a fost obligat să asigure fondurile, inclusiv prin rectificare bugetară, informează AGERPRES.

Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat joi, pentru 3 septembrie, pronunțarea deciziei definitive în procesul deschis împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor pentru plata unor drepturi salariale restante către magistrați.

Sumele provin din majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești, iar miza procesului este de aproximativ 5 miliarde de lei.

În aceeași zi, instanța ar urma să se pronunțe și asupra cererilor formulate de Guvern privind sesizarea Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

ICCJ a câștigat procesul în primă instanță

Dosarul se află în prezent în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea introdusă de Înalta Curte.

Instanța a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure plata drepturilor salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară.

Curtea de Apel București a stabilit, de asemenea, că Executivul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare decizia în termen de zece zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.

În caz de întârziere, instanța a stabilit penalități de 1% pentru fiecare zi, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta ICCJ, Lia Savonea, Instanța supremă susține că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani.

ICCJ acuză, totodată, Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instanțelor prin neexecutarea hotărârilor judecătorești.

Guvernul vrea sesizarea CCR și CJUE

În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate privind unele prevederi din Legea contenciosului administrativ.

Executivul urmărește să clarifice dacă o instanță poate obliga Guvernul să facă alocări bugetare suplimentare și dacă instanțele pot stabili drepturi care depășesc alocările bugetare aprobate prin lege.

Guvernul a solicitat și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la pronunțarea CJUE.

Deciziile asupra acestor solicitări sunt așteptate tot pe 3 septembrie.

Bolojan acuză ICCJ că „s-a substituit puterii executive și legislative”

Disputa a ajuns separat și în fața Curții Constituționale. Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a decis sesizarea CCR pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte, tot în legătură cu plata restanțelor salariale din Justiție.

„Un aspect pe care l-am decis în şedinţa de guvern a fost sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanţele publice şi Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative", declara Ilie Bolojan.

Aproape 5 miliarde de lei, prevăzute inițial în bugetul ICCJ

Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor în luna martie prevedea aproape 5 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ un miliard de euro, pentru Înalta Curte în 2026.

Bugetul reprezenta o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent, iar fondurile suplimentare urmau să fie utilizate pentru achitarea drepturilor salariale restante rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Restanțele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, în vederea alinierii la decizii pronunțate de instanțe.

Majorarea salarială a fost aplicată retroactiv, începând cu anul 2018. Executivul a decis ulterior amânarea unei părți dintre plățile restante, iar o parte dintre fonduri au fost redirecționate către pachetul de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD.