Iancu Guda: Interzicerea jocurilor de noroc aduce pierderi de 5 miliarde de lei

Economistul Iancu Guda spune că interzicerea jocurilor de noroc aduce mari pierderi la bugetul de stat. Mai mult,împătimiții joacă online, așa că de fapt viciul nu poate fi stârpit. Industria jocurilor de noroc a adus extrem de mulți bani la bugetul de stat.

Impactul fiscal total generat de industria jocurilor de noroc se ridică la aproape 6,6 miliarde lei, din care 5 miliarde lei taxe specifice şi 1,6 din impactul economic, ceea ce înseamnă că simpla interzicere completă, pe orice canal, a acestora presupune o redistribuire a banilor în alte sectoare şi o recuperare a impactului fiscal economic de numai 1,6 miliarde lei, efectul negativ de pierdere al veniturilor la buget fiind de cel puţin 5 miliarde lei, respectiv taxele specifice industriei, care dispar, susţine analistul financiar Iancu Guda, într-un articol publicat pe blogul său.

Potrivit acestuia, industria jocurilor de noroc a înregistrat o creştere accelerată în ultimele două decenii din România, generând un impact fiscal la bugetul public în creştere exponenţială.

"Fenomenul social nu poate fi desconsiderat, aşa cum premisa rezolvării dependenţei prin simpla interzicere a sălilor de joc ca măsură unică este nerealistă, existând riscul migrării către zonele nelegitime şi nefiscalizate din online unde minorii, jucătorii vulnerabili sau cei dependenţi nu sunt protejaţi. Deşi percepţia generală este de corelaţie directă între intensitatea accesării jocurilor de noroc şi nivelul de sărăcie, cifrele obiective demonstrează contrariul: cu cât salariul mediu net creşte, cu cât o societate prosperă mai mult şi cu cât scade riscul de excluziune socială, cu atât creşte participarea la jocurile de noroc (prin frecvenţa şi sumele jucate)", scrie Guda.

Încasările jocurilor de noroc au crescut odată cu salariul mediu

Acest lucru se observă şi în România, în condiţiile în care salariul mediu net a crescut cu 320% în ultimii 18 ani, de la 1.309 lei (2008) până la 5.551 lei în 2025. În acest interval, veniturile raportate de industria jocurilor de noroc (CAEN 9200) au crescut şi mai accelerat, respectiv cu 580%, de la 2,6 miliarde lei (2008) până la 17,7 miliarde lei (2025).

"Acest lucru se întâmplă în contextul creşterii prosperităţii medii în România, în condiţiile în care salariul mediu net în România a crescut de aproape 3 ori de la aderarea României la UE, aproape dublu decât inflaţia cumulată în aceeaşi perioadă. Practic, puterea reală de cumpărare a crescut în medie cu 150% în România în ultimii 18 ani, în condiţiile în care peste 90% din timp creşterea salariului mediu şi minim au depăşit creşterea medie a preţurilor. Deci, simpla asociere a sărăciei şi vulnerabilităţii sociale cu apetenţa mai mare pentru jocuri de noroc este înşelătoare şi neconfirmată de cifrele economice. Fenomenul este mult mai complex, predispunerea către jocurile de noroc implicând variabile sociale, educaţionale, comportamentale, nu doar economice", relevă analiza referitoare la industria jocurilor de noroc.

Venituri de cinci miliarde de lei la buget

Amploarea fenomenului a generat o creştere exponenţială a impactului fiscal, în condiţiile în care taxele specifice industriei au crescut iar rulajele au devenit din ce în ce mai mari. Astfel, conform celor mai recente estimări ONJN şi FEDBET pentru anul 2025, industria jocurilor de noroc a generat venituri bugetare de aproximativ 5 miliarde lei din taxele specifice (autorizare, licenţiere, taxele specific din online sau aparatele slot-machine, contribuţia pentru jocul responsabil sau impozitul reţinut la sursă asupra câştigurilor jucătorilor).

Întreagă amprenta fiscală a industriei include şi impactul economic generat prin cel puţin două componente care pot fi cuantificate în baza situaţiilor financiare depuse pentru anul 2025 de către toate companiile din sector: impozitul pe profit, care este de 0,35 miliarde lei, determinat ca diferenţă dintre profitul brut la nivelul întregii industrii (1,55 miliarde lei), respectiv profitul net de 1,2 miliarde lei (6,8% din venituri, fix cât este şi media profitabilităţii la nivel naţional) şi contribuţiile salariale, unde se poate face o medie între numărul de angajaţi direct din industrie (23.674 în 2025) şi impactul indirect total de 45.000 locuri de muncă (conform estimărilor FEDBET, dacă se include ecosistemul conex de agenţii, furnizori de servicii, suport operaţional).

Conform cifrelor publicate de INS, salariul mediu brut pentru secţiunea R (activităţi de spectacole, culturale şi recreative), diviziunea 92 (activităţi de jocuri de noroc şi pariuri sportive), salariul mediu brut înregistrat la nivelul întregii industrii în 2025 a fost de 7.580 lei, cel net de 4.543 lei, diferenţa dintre cele două fiind impactul lunar/angajat de 3.037 lei în contribuţii salariale.

Rezultă, astfel, un impact direct de 0,86 miliarde lei, respectiv indirect total de 1,64 miliarde lei.

"Dacă considerăm o medie între cele două de 1,25 miliarde lei, la care adăugăm şi impozitul pe profit de 0,35 miliarde lei, obţinem un impact fiscal din amprenta economică de 1,6 miliarde lei. În concluzie, impactul fiscal total generat de industria jocurilor de noroc se ridică la aproape 6,6 miliarde lei, din care 5 miliarde lei taxe specifice şi 1,6 din impactul economic. De aici, rezultă două concluzii: simpla interzicere completă, pe orice canal, a jocurilor de noroc, presupune o redistribuire a banilor către alte sectoare şi o recuperare a impactului fiscal economic de numai 1,6 miliarde lei, efectul negativ de pierdere al veniturilor la buget fiind de cel puţin 5 miliarde lei (taxele specifice industriei care dispar); conversia de impact fiscal ca procent din cifra de afaceri în industria jocurilor de noroc este de 37% (6,6/17,7 miliarde lei), comparativ cu media de 19% la nivel naţional (venituri fiscale şi contribuţii sociale la nivelul întregii economii de 531 miliarde lei în 2025, raportat la cifra de afaceri a tuturor companiilor active în România de 2.797 miliarde lei)", explică analistul financiar.

Iancu Guda subliniază că, în România, pentru fiecare 100 lei cifra de afaceri facturată de o companie se generează un impact fiscal de 19 lei. În industria jocurilor de noroc, pentru fiecare 100 lei venit al companiilor din sector se generează un impact fiscal de 37 lei, de două ori mai mare comparativ cu media la nivel naţional.

Jucătorii se mută online, încasările scad

"Cifrele analizate în prezentul studiu demonstrează un adevăr economic greu de combătut: deşi interzicerea sălilor de jocuri de noroc creează aşteptările rezolvării problemei dependenţei, aceasta nu rezolvă problema pe fond: majoritatea jucătorilor nu abandonează odată cu interzicerea, ci se duc în piaţa neagră, unde există riscul foarte mare de subsoluri ilegale/platforme nefiscalizate şi reţele de spălare de bani sau chiar fraudă care devalizează clienţii de bună credinţă (furându-le datele confidenţiale şi banii), unde minorii sau persoanele vulnerabile nu pot fi protejate prin autoexcludere şi alte măsuri de protecţie. Datele arată clar că peste 6.000 de operatori ilegali de jocuri de noroc online vizează în mod activ consumatorii din UE, expunând peste 80 de milioane de europeni anual la servicii de jocuri de noroc fără licenţă, iar statele UE au pierdut aproape 23 de miliarde de euro în taxe din cauza sumelor care s-au scurs în piaţa neagră", susţine acesta.

Specialistul atrage atenţia că, deşi scopul este aparent benefic pentru societate (protejarea jucătorilor, în special a celor vulnerabili, dependenţi sau minori), se riscă obţinerea efectului advers: aruncarea în zonele ilegale (dintre care foarte multe în online), nelegitime, nefiscalizate sau chiar frauduloase.

"Cum disociezi legal şi ilegal, cum faci să capitalizezi tot ce este legal şi cum reglementezi clar, eficient şi echilibrat? Realist, aici trebuie să fie atenţia maximă şi concentrate toate eforturile ... în caz contrar, interzicem tot, declarăm operaţia reuşită şi ... închidem ochii la pacientul mort (îmi este teamă că fenomenul subteran va creşte, iar incidenţa jocurilor de noroc va fi mai mare şi mai dăunătoare atunci când nu este păstrată într-o zona legitimă şi fiscalizată)", adaugă el.