Guvernul își caută scut în Parlament după HG-ul vulnerabil. Buzoianu invocă juriști anonimi și admite teama de instanță

Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026-2030 va fi depusă și sub forma unui proiect de lege în Parlament, după ce hotărârea prin care documentul a fost aprobat de Guvernul demis condus de Ilie Bolojan a fost contestată de PSD.

Deși susține că Executivul a procedat legal și că opiniile juridice obținute permit adoptarea strategiei de către un Guvern cu mandat restrâns, explicațiile Dianei Buzoianu dezvăluie tocmai vulnerabilitatea juridică pe care autoritățile încearcă acum să o acopere prin intermediul Parlamentului.

Mutarea poate fi interpretată drept o recunoaștere implicită a faptului că soluția aleasă inițial (adoptarea strategiei prin hotărâre de Guvern) nu oferă suficiente garanții în fața unui control judecătoresc. Nu este vorba despre o recunoaștere formală a nelegalității, care poate fi stabilită numai de instanță, ci despre admiterea riscului real ca actul să fie suspendat înainte ca litigiul să fie soluționat definitiv.

Guvernul susține că are dreptate, dar pregătește o cale juridică de rezervă

Într-o postare pe Facebook, Diana Buzoianu afirmă că a solicitat o analiză juridică înainte de adoptarea strategiei și că opinia primită a fost favorabilă Guvernului.

„Am cerut o analiză de la juriști. Opinia juridică primită a fost că strategia nu e politică publică nouă, ci doar operaționalizează obiective deja asumate prin zeci de tratate și legi deja aflate în vigoare de ani de zile”, susține ministrul interimar al Mediului.

Buzoianu nu precizează însă cine sunt juriștii consultați, instituția în numele căreia au formulat analiza, data documentului sau dacă opinia juridică a fost asumată oficial de Secretariatul General al Guvernului ori de Ministerul Justiției. De asemenea, analiza invocată nu a fost făcută publică, astfel încât argumentele sale nu pot fi confruntate cu obiecțiile ridicate de Consiliul Legislativ și de PSD.

În același timp, ministrul recunoaște că o acțiune introdusă la Curtea de Apel București ar putea bloca hotărârea suficient de mult pentru ca România să piardă finanțarea asociată jalonului din PNRR.

„Chiar dacă Guvernul ar câștiga, trei ani mai târziu, definitiv pe fond, banii din PNRR ar putea fi pierduți”, afirmă Buzoianu.

Proiectul de lege, o „asigurare” împotriva suspendării HG

Diana Buzoianu anunță că strategia va fi promovată prin lege „ca să nu poată nimeni bloca un jalon asumat de patru guverne consecutive prin procese fabricate”.

Prin acest demers, Guvernul încearcă practic să creeze un al doilea temei juridic pentru aplicarea strategiei. Chiar dacă hotărârea ar fi suspendată sau anulată, documentul ar putea intra în vigoare printr-o lege adoptată de Parlament, autoritate care nu este afectată de restricțiile constituționale aplicabile unui Guvern demis.

Demersul reprezintă astfel o plasă de siguranță legislativă. În același timp, el ridică întrebarea de ce strategia nu a fost trimisă direct Parlamentului, dacă ministrul susține că îi era „indiferent” dacă documentul era adoptat prin hotărâre de Guvern sau prin lege.

Buzoianu afirmă că a susținut această poziție inclusiv în ședințele Executivului, ceea ce sugerează că posibilitatea adoptării prin lege a fost discutată înainte ca Guvernul să aleagă calea mai vulnerabilă a unei hotărâri emise după pierderea mandatului deplin.

Precizare: Consiliul Legislativ nu a emis formal un aviz negativ în cazul strategiei

În cazul concret al Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității, Consiliul Legislativ nu a emis, din punct de vedere formal, un aviz negativ similar celor date pentru alte trei hotărâri adoptate în ședința Guvernului din 23 iulie.

Instituția a restituit proiectul prin răspunsul nr. R1852 din 22 iulie 2026, constatând că strategiile sunt documente de politici publice, nu acte normative care intră în procedura sa obișnuită de avizare. Totodată, Consiliul Legislativ a atras atenția asupra problemei exercitării atribuțiilor de ministru după expirarea perioadei constituționale de interimat de 45 de zile.

Proiectul nu a primit formal un „aviz negativ”, dar răspunsul Consiliului Legislativ este nefavorabil tezei susținute acum de ministrul Mediului. În timp ce juriștii nenominalizați de Buzoianu ar fi concluzionat că strategia nu reprezintă o politică publică nouă, Consiliul Legislativ a calificat-o explicit drept „document de politică publică”.

Această calificare este importantă deoarece Codul administrativ prevede că un Guvern al cărui mandat a încetat poate adopta numai actele necesare administrării treburilor publice, „fără a promova politici noi”. Documentele depuse de PSD invocă și articolul 110 alineatul (4) din Constituție, potrivit căruia Guvernul demis îndeplinește numai actele necesare administrării treburilor publice.

Obiective mai vechi, dar un document nou pentru perioada 2026-2030

Argumentul Dianei Buzoianu este că cele 11 obiective principale ale strategiei nu sunt noi, fiind asumate anterior de România prin tratate, acte normative, documente europene și programe de guvernare.

Există, într-adevăr, angajamente mai vechi în acest domeniu. Programul de guvernare aprobat în 2021 prevedea implementarea Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030 prin elaborarea unei strategii naționale și a unui plan de acțiune.

Faptul că obiective generale au fost asumate anterior nu tranșează însă automat disputa juridică. Strategia adoptată la 23 iulie stabilește pentru perioada 2026-2030 un cadru de acțiune cu instituții responsabile, termene, surse potențiale de finanțare și indicatori de rezultat, potrivit chiar prezentării făcute de Ministerul Mediului.

Problema asupra căreia va trebui să se pronunțe instanța este dacă documentul doar pune în aplicare obligații existente sau dacă, prin selectarea obiectivelor, repartizarea responsabilităților și stabilirea resurselor pentru următorii ani, configurează o politică publică nouă.

Ministerul și Consiliul Legislativ se situează, în această privință, pe poziții diferite.

Buzoianu invocă pierderea unui miliard de euro

Ministrul interimar al Mediului susține că suspendarea strategiei ar putea determina pierderea unui miliard de euro din PNRR, fără a prezenta însă, în postare, modul de calcul al sumei sau documentul Comisiei Europene care ar lega integral această valoare de adoptarea hotărârii.

„Formalitățile nu pot pierde un miliard de euro pentru România”, afirmă Buzoianu, acuzând PSD că pregătește un „sabotaj național”.

În documentele depuse de social-democrați, strategia este legată de jalonul nr. 31 din PNRR și de un posibil impact financiar. PSD susține însă că riscul pierderii fondurilor nu poate acoperi un eventual viciu de competență și că documentul poate fi adoptat de un Guvern cu mandat deplin sau printr-un alt instrument permis de lege.

Depunerea proiectului de lege pare să confirme tocmai existența acestui instrument alternativ.

PSD pregătește cererea de suspendare

Conflictul a izbucnit după ce PSD a depus plângeri prealabile împotriva mai multor hotărâri adoptate de Guvern după demiterea sa prin moțiune de cenzură. Printre acestea se află și hotărârea privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026-2030.

Social-democrații au anunțat că vor cere Curții de Apel București suspendarea hotărârilor publicate și că le vor contesta pe cele nepublicate imediat după apariția lor în Monitorul Oficial.

PSD nu contestă oficial necesitatea unei strategii pentru biodiversitate, ci competența unui Guvern demis de a adopta un document multianual care stabilește obiective, responsabilități și finanțări până în 2030.

Replica Dianei Buzoianu se concentrează mai ales asupra efectelor unei eventuale suspendări și mai puțin asupra obiecțiilor juridice concrete. Ministrul afirmă că Guvernul are „dreptatea în brațe”, dar admite simultan că această dreptate ar putea veni prea târziu pentru salvarea fondurilor.