Guvernul cu cele mai mari probleme de legitimitate. Tinichelele din coada cuplului politic Nicușor Dan – Sorin Grindeanu

Președintele Nicușor Dan și liderul PSD Sorin Grindeanu se pregătesc să instaleze guvernul cu cele mai mari probleme de legitimitate din istoria recentă. Cei doi, împreună cu liderul partidului extremist AUR, George Simion, au dat jos guvernul Bolojan din motive politice neclare.

După trei încercări eșuate de a instala un guvern, la capătul a cinci luni de criză politică, președintelui Nicușor Dan nu-i mai rămâne decât varianta unui guvern PSD, cu premier tehnocrat sau cu Sorin Grindeanu în frunte, condamnat să guverneze cu sprijinul AUR din Parlament, pe față sau pe ascuns.

Voi enumera mai jos marile probleme cu care se va confrunta viitorul guvern încă din prima zi de la instalarea lui.

1. Guvern-marionetă instalat de o putere străină. Un guvern minoritar format în jurul PSD, indiferent cine-l va conduce, va fi mereu grevat de suspiciunea că este rezultatul unei conspirații americane. După scandalul Kimberly Gate, cei mai mulți vor fi convinși că aceasta este voința SUA, interesată să pună în România un guvern gata să cumpere GNL-ul american în orice condiții, la fel ca Albania. Noul guvern va trece drept instrumentul unei puteri străine, adică fix ce le-au reproșat Grindeanu și Simion altora de-a lungul timpului.

2. Guvern bazat pe ajutorul extremiștilor. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026 printr-o moțiune de cenzură inițiată de AUR și PSD. La cum arată aritmetica parlamentară, chiar dacă la instalare un guvern minoritar PSD va trece inclusiv cu voturile unor liberali, realitatea este că PSD are nevoie de voturile AUR pentru a putea guverna. Deja au exersat colaborarea în Parlament, iar AUR a primit între timp conducerea unei instituții publice. Sorin Grindeanu a netezit, inclusiv prin declarații și gesturi de curtoazie, guvernarea de facto cu extremiștii.

3. Guvern pus cu ajutorul instituțiilor de forță. Putem accepta coincidențele în politica românească, de exemplu chemarea lui Ilie Bolojan la DNA ca martor vineri, cu două zile înaintea consultărilor de la Cotroceni de luni. Problema e că sunt prea multe coincidențe care evocă mai degrabă presiuni judiciare: evacuarea lui Dominic Fritz de la primărie, ancheta DNA în cazul primarului Ciprian Ciucu și anularea alegerilor interne din PNL, toate petrecute pe durata crizei politice. Greu de convins publicul că toate astea chiar nu au nicio legătură cu încercarea de a forța PNL și USR să accepte o variantă de guvern agreată de Cotroceni.

4. Guvern rezultat din trădări. Președintele Nicușor Dan, la fel ca fostul președinte Klaus Iohannis, a câștigat alegerile cu o agendă reformistă, în totală opoziție cu PSD, sfârșind prin a-i aduce la putere. Dacă tot e la modă acuzația de trădare, acest guvern va fi suspectat că s-a născut din multiple acte de trădare. Între ele, trădarea alegătorilor de către președintele Dan.

5. Guvern cu zero apetență reformistă. Un guvern minoritar construit în jurul PSD va bloca orice reforme importante într-o încercare disperată de a recupera electoratul pierdut. Blocarea reformelor importante riscă să arunce România în categoria junk, cu costuri uriașe pentru economie. Capacitatea administrativă a unui guvern minoritar este în general foarte scăzută. De exemplu, agenția Moodys a avertizat deja că probabil nu va exista un sprijin politic pentru adoptarea legii bugetului pe 2027 în acest an. Pentru investitorii străini, este un semnal de alarmă.

6. Guvern fără legitimitate politică. Un guvern minoritar pornește cu handicapul lipsei de reprezentare. Nu poate angaja decizii importante câtă vreme reprezintă cel mult o treime din alegători. Pe fondul anulării alegerilor prezidențiale, după arestarea lui Călin Georgescu pentru 30 de zile, tensiunea socială riscă să crească spre punctul de fierbere. Într-o astfel de atmosferă socială tensionată, cu greu se poate guverna eficient.

Din toate motivele de mai sus, deficitul de încredere democratică cu care se instalează acest nou guvern este semnificativ. Președintele Nicușor Dan își pulverizează singur toate lozincile  referitoare la recâștigarea încrederii electoratului în instituții. La distrugerea încrederii au lucrat de zor chiar președintele și aliații săi de la PSD.

Pe de altă parte, noul guvern se va confrunta cu un deficit de încredere la Bruxelles. Funcționarii Comisiei Europene au câteva pârghii importante pentru a corecta derapajele democratice ale unei țări membre, însă punerea lor în mișcare este greoaie și mereu amânată de negocieri politice.

Vor exista totuși și câțiva mari beneficiari, nu doar nemulțumiți pe linie. În primul rând, pesediștii. După cinci luni de post negru, se vor putea mufa din nou la resurse fără să fie nevoiți să împartă beneficiile guvernării cu alte guri, altele decât noii aliați de la AUR. Apoi, există premisele ca noul guvern să trateze ceva mai prietenos problema achiziției de gaze din coridorul vertical alimentat de americani.

Această perspectivă nu poate decât să o bucure pe ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, și administrația Trump, care a trimis-o acolo să facă un business bun.

Vom vedea însă luni cum va arăta soluția președintelui Nicușor Dan pentru funcția de premier, cu ce majoritate va trece de Parlament și cu cine va guverna de facto după aceea. Factura pentru toate contorsiunile democratice din ultimele cinci luni o vor plăti însă cetățenii României.

Euro tocmai a trecut de pragul istoric de 5,3. Adica rate mai mari, produse si servicii mai scumpe pentru toți românii care nu au cutii de pantofi burdușite cu sute de mii de euro din șpăgi.