Guvernul american cere Curţii Supreme ridicarea restricţiilor privind expulzarea de imigranţi în ţări terţe

Administraţia preşedintelui american Donald Trump a solicitat joi Curţii Supreme a SUA – instanţă cu o componenţă predominant conservatoare – ridicarea restricţiilor privind expulzarea către ţări terţe a imigranţilor fără acte în regulă, au consemnat agențiile de știri AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

Guvernul american a înaintat instanţei supreme o cerere de urgenţă în acest sens după ce, la 18 septembrie, o curte federală de apel a menţinut în mare parte o decizie pronunţată în februarie de un judecător federal din Boston (nord-estul SUA). Judecătorul Brian Murphy a stabilit atunci că persoanele care urmează să fie deportate într-o altă ţară decât cea de origine trebuie să aibă posibilitatea de a invoca riscul de a fi persecutate sau supuse torturii în acea ţară.

Curtea de apel a intervenit după ce contestatarii politicii de expulzări au denunţat faptul că guvernul plănuieşte să transporte cu avionul un grup de migranţi către mai multe ţări din Africa, joi.

Administraţia susţine că aceste deportări în ţări terţe reprezintă un „instrument esenţial pentru expulzarea anumitor cetăţeni străini, inclusiv a unora dintre cei mai periculoşi infractori străini”.

Consilierul său juridic, John Sauer, invocă „problemele logistice majore” generate de hotărârea instanţei inferioare şi îndeamnă Curtea să suspende aplicarea deciziei pentru a „pune capăt acestui haos”.

„De exemplu, Departamentul pentru Securitate Internă ne informează că a anulat deja un zbor către trei ţări diferite, la bordul căruia se aflau 70 de cetăţeni străini condamnaţi penal”, a precizat acesta.

Sauer a luat apărarea noilor directive emise de Departamentul Securităţii Interne cu privire la deportările în ţări terţe, norme care fuseseră declarate „ilegale” de judecătorul Murphy şi, ulterior, de curtea de apel.

Conform acestor directive, astfel de deportări sunt permise cu condiţia ca ţara în cauză să ofere garanţii că persoanele expulzate „nu vor fi nici persecutate, nici torturate” şi ca Departamentul de Stat al SUA să considere aceste garanţii „credibile”, fără posibilitate de recurs. Or, „atunci când puterea executivă stabileşte că o ţară nu va tortura sau persecuta un individ, acest lucru prevalează”, a susţinut Sauer.

Curtea Supremă a acordat părţii adverse termen până luni seara pentru a răspunde la solicitare.

Miza problemei este dacă „guvernul poate, fără preaviz, să expulzeze o persoană într-o ţară unde aceasta s-ar putea confrunta, cel mai probabil, cu persecuţii sau tortură”, a explicat judecătorul Murphy în hotărârea sa din februarie, subliniind că persoanele care urmează să fie deportate într-o ţară terţă trebuie să fie informate şi să primească ulterior un termen suficient pentru a depune o contestaţie bazată pe Convenţia ONU împotriva torturii.

Disputa a început în 2025, când organizaţii care apără drepturile imigranţilor au intentat un proces colectiv în numele unui grup de migranţi, urmărind să împiedice transferul acestora în astfel de ţări terţe fără o notificare prealabilă şi fără a li se oferi posibilitatea de a invoca riscurile la care s-ar putea expune.

La începutul acelui an, Murphy a suspendat expulzarea unui grup de imigranţi – în majoritate cetăţeni ai unor ţări asiatice – în Sudanul de Sud, o ţară săracă şi măcinată de conflicte, dar Curtea Supremă – sesizată de urgenţă de administraţia Trump – a autorizat deportarea, unde imigranţii în cauză au şi ajuns în iulie 2025.

Peste 25.000 de imigranţi au fost deportaţi de SUA în 29 de ţări în baza politicii implementate anul trecut, potrivit unei evidenţe ţinute de grupuri pentru drepturile omului, marea majoritate fiind trimişi în Mexic.