Groenlanda vrea o comisie de reconciliere, după un raport privind campania de contracepţie forţată impusă inuitelor de Danemarca

Groenlanda vrea să instituie o comisie de reconciliere după ce concluziilor unor experţi prezentate vineri cu privire la campania de contracepţie forţată la care au fost supuse femei inuite de către Danemarca nu au permis să se stabilească dacă această politică poate fi calificată drept ‘genocid’, transmite Agerpres.

‘Nu putem spune, în numele Naalakkersuisut (guvernul groenlandez), dacă a existat genocid. Acesta este un lucru pe care putem continua să-l dezbatem’, a declarat într-o conferinţă de presă ministrul justiţiei, Marianne Paviasen.

Pentru Jens-Frederik Nielsen, şeful guvernului groenlandez, este vorba acum despre a ‘deschide un proces de vindecare’.

‘Vom crea o comisie de reconciliere’, a adăugat el, dorind să coopereze cu Copenhaga pe acest subiect.

Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a salutat iniţiativa, spunând, într-un comunicat, că ‘o comisie de reconciliere ne dă posibilitatea să revenim asupra zonelor de umbră ale istoriei noastre comune, să adoptăm o privire critică asupra lor şi să recunoaştem suferinţa pe care au putut-o provoca’.

Comisia de experţi responsabilă cu stabilirea implicaţiilor juridice ale campaniei de contracepţie forţată nu a prezentat concluzii unanime.

Membrii săi s-au pus totuşi de acord că respectiva campanie ar fi putut constitui încălcări ale drepturilor omului şi drepturilor popoarelor autohtone. Ei au prezentat două rapoarte, cu aproape şase luni de întârziere faţă de calendarul iniţial.

‘Cele două rapoarte sunt atât de diferite, încât unul afirmă că nu a existat niciun genocid, iar celălalt spune că ar fi putut exista’, a declarat Marianne Paviasen.

Între anii 1960 şi 1990, unui număr de peste 4.000 de groenlandeze li s-a montat sterilet, în marea majoritate a cazurilor fără consimţământul lor sau, dacă erau minore, al părinţilor lor.

Pentru Henriette Berthelsen, una dintre victime, concluziile experţilor sunt oricum părtinitoare din cauza absenţei inuiţilor groenlandezi printre ei.

Numită în Groenlanda afacerea ‘anticoncepţie’, campania a afectat mai ales fete de 12 ani, dintre care unele nu au putut avea ulterior niciodată copii.

Într-un context în care imensa insulă arctică este dorită de către Statele Unite, guvernele de la Nuuk şi Copenhaga îşi cultivă legăturile, în timp ce fac lumină asupra unor episoade din trecut: copii adoptaţi fără consimţământul părinţilor sau smulşi familiilor lor, contracepţie forţată.

Parlamentul danez a aprobat joi acordarea de despăgubiri victimelor campaniei de contracepţie forţată.

Anul trecut, Mette Frederiksen a prezentat în mod oficial scuze din partea Danemarcei.

Însă mediatizarea cazului a redeşteptat traume ascunse de decenii.

‘Am înţeles tot ce aceasta m-a costat, toate aceste spitalizări, operaţii şi, mai ales, acele dureri pe care nu le-am asociat niciodată cu acel blestemat sterilet’, a mărturisit Kirstine Najârak Berthelsen.

‘Era atât de adânc îngropat în subconştientul meu. (…) Tot ceea ce li s-a întâmplat celorlalte depăşeşte imaginaţia dacă nu l-ai trăit tu însăţi’, a adăugat ea.

La sfârşitul lui 1970, o groenlandeză din două aflate la vârsta de procreare, ceea ce înseamnă cel puţin 4.070 de femei, primise un sterilet, conform unei anchete prezentate în septembrie 2025.

Mărturia unei victime, apoi o serie de podcasturi în 2022 au fost cele au dezvăluit publicului existenţa acestei campanii de contracepţie forţată.