Grindeanu: Trimiterea strategiei biodiversității în Parlament, „recunoașterea implicită a culpei Guvernului demis”

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, susține că depunerea în Parlament a unei inițiative legislative privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026-2030 reprezintă o recunoaștere implicită a faptului că Guvernul demis condus de Ilie Bolojan a ales inițial o procedură vulnerabilă juridic.

Reacția liderului social-democrat vine după ce ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat promovarea strategiei și prin lege, pentru a evita riscul ca suspendarea în instanță a hotărârii de Guvern să afecteze îndeplinirea jalonului din PNRR.

„Guvernul demis a înțeles până la urmă că respectarea legii nu este opțională. Tocmai s-a înregistrat la Senat o inițiativă legislativă care privește strategia privind biodiversitatea”, a transmis Sorin Grindeanu.

„O recunoaștere implicită a culpei Guvernului”

Președintele PSD consideră că alegerea căii parlamentare confirmă obiecțiile ridicate de partidul său împotriva hotărârii adoptate de Guvern în ședința din 23 iulie.

„Aceasta este o recunoaștere implicită a culpei Guvernului demis, care a încercat să aprobe această strategie prin HG săptămâna trecută, cu încălcarea limitelor legale și constituționale”, afirmă Grindeanu.

Liderul social-democrat acuză reprezentanții Executivului că, prin insistența de a adopta strategia printr-o hotărâre de Guvern, ar fi vulnerabilizat chiar finanțarea europeană pe care susțineau că încearcă să o protejeze.

„Vorbim, în fapt, de un jalon de un miliard de euro pe care riscam să îl ratăm din cauza obtuzității unor oameni care, prin ignoranța lor față de lege, vulnerabilizau tocmai banii pentru care pretind că se luptă”, a adăugat președintele PSD.

PSD promite adoptarea rapidă în Parlament

În pofida conflictului politic și juridic cu Guvernul Bolojan, Grindeanu anunță că PSD va sprijini dezbaterea rapidă a proiectului.

„Vom dezbate acest proiect cu celeritate în Parlament, acolo unde este locul său”, a transmis liderul social-democrat.

Poziția sa indică faptul că PSD nu contestă obiectivele strategiei și nici necesitatea îndeplinirii jalonului din PNRR, ci instrumentul juridic ales inițial de Executiv și competența unui Guvern demis de a adopta un document programatic pentru următorii ani.

Prin trecerea proiectului prin Parlament, Guvernul încearcă să elimine riscul ca strategia să fie suspendată sau anulată pentru motive legate de limitele mandatului său. O lege adoptată de Parlament nu ar putea fi atacată în contencios administrativ pe aceleași temeiuri ca hotărârea de Guvern, controlul său de constituționalitate urmând o procedură distinctă.

Guvernul a aprobat strategia pe 23 iulie

Guvernul demis condus de Ilie Bolojan a aprobat, la 23 iulie, prin hotărâre, Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026-2030. Executivul a prezentat adoptarea documentului drept îndeplinirea jalonului 31 din PNRR și a susținut că neîndeplinirea acestuia ar putea atrage o penalitate de 972.455.220 de euro.

Strategia stabilește direcțiile de acțiune ale statului până în 2030 în domenii precum conservarea și restaurarea ecosistemelor, reducerea riscului de dispariție a speciilor, utilizarea durabilă a biodiversității, finanțarea măsurilor de mediu și consolidarea capacității instituționale. Documentul fusese discutat în primă lectură de Guvern la 16 iulie, cu o săptămână înaintea adoptării.

Ministerul Mediului a afirmat că îndeplinirea jalonului permite accesarea unor fonduri PNRR de peste 972,4 milioane de euro, destinate unor investiții care nu se limitează exclusiv la domeniul biodiversității.

Dispută asupra competențelor Guvernului demis

PSD susține că Executivul nu mai putea adopta strategia prin hotărâre după ce a fost demis prin moțiune de cenzură, deoarece articolul 110 alineatul (4) din Constituție limitează activitatea unui Guvern al cărui mandat a încetat la actele necesare administrării treburilor publice.

Codul administrativ precizează, la rândul său, că Guvernul demis poate emite acte necesare administrării curente, fără să promoveze politici noi.

În plângerea prealabilă depusă la Secretariatul General al Guvernului, PSD arată că strategia stabilește 11 obiective naționale, direcții de intervenție, instituții responsabile, termene, surse de finanțare, indicatori de performanță și mecanisme de monitorizare. Social-democrații consideră că aceste elemente depășesc administrarea curentă și reprezintă configurarea unei politici publice multianuale.

Poziții contrare privind răspunsul Consiliului Legislativ

În cazul strategiei privind biodiversitatea, Consiliul Legislativ nu a emis formal un aviz negativ, spre deosebire de situația altor trei hotărâri adoptate în aceeași ședință.

Instituția a restituit proiectul prin răspunsul nr. R1852 din 22 iulie, explicând că strategiile sunt documente de politici publice, nu acte normative supuse procedurii sale obișnuite de avizare. Consiliul Legislativ a semnalat și problema exercitării atribuțiilor de ministru după împlinirea termenului constituțional de 45 de zile pentru interimat.

Această calificare contrazice argumentul prezentat ulterior de Diana Buzoianu, potrivit căruia juriștii consultați de Guvern au apreciat că strategia nu reprezintă o politică publică nouă, ci doar operaționalizează obligații și obiective asumate anterior de România.