Gheorghe Piperea denunță 'cartelul' carburanților și arată cine ia banii din 'nota de plată' de la pompă: 'Statul stoarce 6 lei/litru'

Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea acuză statul că încasează aproximativ șase lei din fiecare litru de carburant vândut cu 10,65 lei și susține că alți 1,5 lei ar reprezenta un „adaos comercial excepțional”, posibil datorită structurii de oligopol a pieței. Prețul invocat este apropiat de media actuală a motorinei, însă verificarea cifrelor arată că taxele directe – acciza și TVA – însumează între aproximativ 4,6 și 4,9 lei pe litru, în funcție de carburant.

Piperea include în calcul și taxa de drum, contribuția istorică legată de Bancorex și costul emisiilor de carbon. Acestea nu apar însă în prezent ca trei taxe distincte aplicate litrului de carburant: taxa specială pentru drumuri a fost desființată, contribuția Bancorex este una istorică, iar sistemul european ETS2 pentru transportul rutier va deveni complet operațional abia în 2028.

Piperea spune că a alimentat cu 10,65 lei litrul

Gheorghe Piperea afirmă că a făcut pentru a doua oară plinul mașinii în ultimele trei săptămâni și că a plătit un preț mediu de aproximativ 10,65 lei pentru un litru de carburant.

Europarlamentarul AUR a prezentat apoi propriul calcul privind structura prețului:

„E bine de știut că, din acest preț, 3 lei înseamnă acciza, 3 lei înseamnă TVA, taxe de drum, taxa de acoperire a prejudiciului rezultat din falimentul Bancorex și taxe pe amprenta de carbon.”

Piperea susține că alți 1,5 lei ar reprezenta un „adaos comercial excepțional”, rezultat, în opinia sa, din poziția dominantă a unui număr redus de companii.

„Din acest motiv, fluctuațiile în jos ale prețului petrolului nu contează prea mult în România. În schimb, războiul din Iran și bombardarea de către Ucraina a activelor petroliere ale Kazahstanului sunt pretexte perfecte pentru a majora prețul la pompa de carburant”, afirmă eurodeputatul.

Cât costă în realitate benzina și motorina în România

Prețul indicat de Piperea este realist în cazul motorinei, dar nu reprezintă media tuturor carburanților comercializați în România.

Pe 9 august, prețul mediu național al benzinei standard era de aproximativ 9,39 lei pe litru, în timp ce motorina standard costa în medie 10,54 lei. Benzina premium ajungea la aproximativ 9,94 lei, iar motorina premium la 11,25 lei, potrivit datelor centralizate din aproximativ 1.390 de benzinării.

Prețurile diferă în funcție de localitate, stație și sortiment. Motorina standard putea fi găsită între aproximativ 10,43 și 11,20 lei, ceea ce înseamnă că valoarea de 10,65 lei menționată de Piperea se încadrează în intervalul pieței.

La prețurile medii actuale, un plin de 50 de litri costă aproximativ 470 de lei în cazul benzinei și 527 de lei în cazul motorinei. Comparativ cu luna precedentă, benzina s-a scumpit cu aproximativ 8,6%, iar motorina cu 11,7%.

Cât ia statul dintr-un litru de carburant

Prima cifră prezentată de Piperea este apropiată de realitate, dacă vorbim despre benzina fără plumb.

În 2026, acciza este de 3,0598 lei pentru un litru de benzină fără plumb și de 2,80429 lei pentru un litru de motorină, potrivit nivelurilor stabilite prin Codul fiscal. România aplică, de asemenea, cota standard de TVA de 21%.

TVA-ul nu reprezintă însă trei lei dintr-un litru vândut cu 10,65 lei. Deoarece este inclus în prețul final, componenta de TVA se calculează prin aplicarea formulei 21/121 și este de aproximativ 1,85 lei.

Prin urmare, la un preț final de 10,65 lei, taxele directe sunt:

În cazul benzinei, aproximativ 3,06 lei acciza și 1,85 lei TVA, adică un total de circa 4,91 lei.

În cazul motorinei, aproximativ 2,80 lei acciza și 1,85 lei TVA, adică aproximativ 4,65 lei.

Statul încasează astfel, prin acciză și TVA, între aproximativ 44% și 46% din prețul de 10,65 lei, nu șase lei. Ponderea poate depăși 50% atunci când prețul fără taxe scade, deoarece acciza este o sumă fixă pe litru.

TVA-ul este aplicat inclusiv peste acciză. Cu alte cuvinte, șoferul plătește TVA și pentru suma percepută deja drept acciză.

Taxa de drum și „taxa Bancorex” nu mai sunt componente distincte

Calculul prezentat de Piperea amestecă taxele actuale cu unele contribuții care au existat în trecut.

Fondul special al drumurilor publice a fost desființat în 2003, iar cotele aplicate atunci asupra carburanților au fost incluse în sistemul accizelor. În prezent, în structura fiscală oficială a unui litru nu apare o taxă de drum separată de acciză.

Și contribuția cunoscută popular drept „taxa Bancorex” este una istorică. Aceasta fusese instituită sub forma unei contribuții de solidaritate, de aproximativ un cent pe litru, pentru acoperirea unei părți din pierderile provocate de prăbușirea Bancorex. Contribuția nu mai figurează ca taxă distinctă în actuala structură fiscală a carburanților.

În ceea ce privește „taxa pe amprenta de carbon”, noul sistem european ETS2 va acoperi combustibilii utilizați în transportul rutier și încălzirea clădirilor, însă aplicarea sa completă a fost amânată până în 2028. Estimările privind o posibilă scumpire viitoare a carburanților nu pot fi prezentate drept o taxă deja inclusă distinct în prețul plătit în august 2026.

Adaosul comercial de 1,5 lei nu poate fi confirmat din datele publice

Piperea susține că aproximativ 1,5 lei din preț reprezintă un „adaos comercial excepțional” obținut pe o piață „acaparată în stil cartelar”.

Datele publice nu permit însă separarea exactă, în timp real, a marjei comerciale de celelalte componente ale prețului fără taxe.

Comisia Europeană raportează împreună costul țițeiului, rafinarea, transportul, depozitarea, distribuția și marja companiilor. Prin urmare, diferența rămasă după eliminarea accizei și a TVA-ului nu reprezintă în întregime profit sau adaos comercial.

Piața carburanților din România are un grad ridicat de concentrare și a fost descrisă în trecut de Consiliul Concurenței ca având o structură de oligopol. Un oligopol nu înseamnă însă automat existența unui cartel. Pentru constatarea unui comportament de tip cartel sunt necesare probe privind coordonarea ilegală a prețurilor.

Consiliul Concurenței analizează în prezent creșterile accelerate înregistrate după expirarea plafonării adaosului comercial. Președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, a declarat că datele disponibile până cu aproximativ o săptămână înaintea ultimelor scumpiri nu indicau probleme majore, urmând să fie analizate noile evoluții.

Războiul din Iran și petrolul kazah pun presiune reală pe piață

Cele două evenimente internaționale invocate de Piperea au efecte reale asupra pieței petrolului, chiar dacă descrierea lor drept simple „pretexte” reprezintă o interpretare politică.

Pe 6 august, prețul petrolului Brent a crescut cu peste trei dolari, până la aproximativ 82,49 dolari pe baril, după reapariția tensiunilor privind circulația navelor prin Strâmtoarea Ormuz. Aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol și gaze naturale lichefiate tranzitează zona.

În același timp, atacurile cu drone din Marea Neagră au redus cu peste 20% încărcările de petrol prin terminalul Caspian Pipeline Consortium, principala rută de export a Kazahstanului. Conducta transportă aproximativ 2% din oferta mondială de petrol.

Situația are o miză directă pentru România. Rafinăria Petromidia folosește în principal țiței provenit din Kazahstan, transportat prin sistemul CPC până la Marea Neagră. Blocarea sau reducerea livrărilor poate crește costurile și poate obliga operatorul să folosească stocuri ori să caute surse alternative.

Atacurile au vizat însă nave și infrastructură aflate în zona portului rusesc Novorossiisk, prin care este exportat petrolul kazah. Formularea potrivit căreia Ucraina „bombardează activele petroliere ale Kazahstanului” simplifică o situație geopolitică și comercială mult mai complexă.

Piperea atacă dur Guvernul și sprijinul acordat Ucrainei

Pornind de la prețul carburanților, Gheorghe Piperea lansează și un atac politic la adresa statului român și a sprijinului acordat Ucrainei.

„Iar acum ar fi bine să ne întrebăm cam ce face statul român cu cei 6 lei pe litru pe care îi stoarce de la noi”, afirmă europarlamentarul.

El susține că banii ar fi folosiți pentru sprijinirea „regimului mafiot kievean”, pentru plata dobânzilor aferente împrumuturilor, acordarea unor ajutoare de stat corporațiilor, achiziții publice și sinecuri politice.

Afirmațiile privind deturnarea sau furtul unor procente din banii publici nu sunt însoțite în postarea sa de documente sau de un calcul bugetar. De asemenea, veniturile obținute din accize și TVA intră, în general, în bugetul public și nu pot fi asociate direct, leu cu leu, unei anumite cheltuieli.