Generația Uniunii Europene: De ce au tinerii cea mai mare încredere în Parlamentul European / Cum schimbă deciziile de la Bruxelles cotidianul tinerilor din România

Parlamentul European este una dintre instituțiile care contribuie în mod direct la îmbunătățirea vieții de zi cu zi a tinerilor europeni. Dincolo de aparenta rigiditate administrativă specifică structurilor europene, putem descoperi că activitatea acestei instituții influențează numeroase aspecte ale traiului cotidian.

Au cetățenii europeni încredere în Parlamentul European?

Așa cum reiese dintr-un sondaj al Eurobarometrului din primăvara anului 2025, aproximativ 50% dintre cetățenii europeni au încredere în Uniunea Europeană, cel mai mare procent din 2007 până în prezent. Ceea ce este mai interesant este că cel mai înalt nivel al încrederii în instituțiile UE este regăsit în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani.

Dintr-un raport al Eurobarometrului Parlamentului European, prin care au fost centralizate datele sondajelor din 2007 până în prezent, reiese că, în 2025, 55% dintre cetățenii intervievați din România au încredere în Parlamentul European. Dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani care au participat la sondaj, 55% dintre aceștia au declarat că au încredere în Parlamentul European.

În Franța, ponderea celor care își exprimau încrederea în această instituție era de 36%, crescând la 40% în cazul tinerilor.

În Germania, 55% dintre respondenți au încredere în Parlamentul European, iar 64% dintre tineri spun același lucru.

În Spania, 46% dintre participanții la sondaj și-au exprimat încrederea în instituția europeană, iar în categoria tinerilor procentul ajungea la 53%.

În Italia, 55% din totalul celor care au participat la sondaj au încredere în Parlamentul European, iar 61% dintre tineri sunt de aceeași părere.

De ce tind tinerii să aibă încredere în Parlamentul European?

Unul dintre motive ar putea fi acela al libertății pe care Uniunea Europeană o conferă tinerilor. Faptul că aceștia nu sunt constrânși în a se exprima într-un fel sau altul, că pot călători, studia și lucra în alte state, coroborat cu faptul că există un grad de acceptare a diversității și că tinerii pot intra în contact cu societăți și culturi diferite, pot reprezenta explicații pentru care tinerii europeni tind să simtă că nu sunt doar cetățeni ai propriilor țări, ci și că aparțin unui spațiu mai larg: că sunt cetățeni europeni. De aceea, încrederea în Parlamentul European pare să fie justificată prin familiaritatea cu care tinerii europeni privesc activitatea acestei instituții.

Cum influențează activitatea Parlamentului European viața tinerilor?

De la proiecte legislative aprobate de Parlamentul European care obligă producătorii de telefoane, tablete și căști comercializate în UE să monteze pe noile dispozitive un port de încărcare universal de tip USB-C, la normele privind informarea și protecția consumatorilor și până la aprobarea AI Act, Parlamentul European joacă un rol important în modelarea vieții tinerilor.

Parlamentul European a aprobat în 2024 AI Act, un regulament care stabilește o serie de norme menite să reglementeze utilizarea inteligenței artificiale. Sunt prevăzute obligații de transparență în utilizarea inteligenței artificiale pe rețelele de socializare, interzicerea utilizării IA de către companii private sau de către stat pentru evaluarea socială a persoanelor, dar și alte reglementări care să asigure protejarea oamenilor, respectarea drepturilor fundamentale, precum și prioritizarea nevoilor, valorilor și siguranței acestora.

Conform ultimelor date Eurostat, aproximativ 64% din totalul tinerilor europeni cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani au folosit inteligența artificială pentru a crea conținut nou, fie că este vorba despre texte, imagini, videoclipuri sau muzică.

Parlamentul European în viața de zi cu zi

Influența Parlamentului European devine și mai clară atunci când vorbim despre activități banale din viața de zi cu zi. Spre exemplu, atunci când cumpărăm o cafea cu lapte, faptul că acel produs conține atât cafea, cât și lapte, iar nu înlocuitori ai acestor alimente, este rezultatul Regulamentului (UE) nr. 1169/2011, adoptat de Parlamentul European și de Consiliu.

Atunci când cumpără un produs, consumatorilor le este oferită garanția că produsul corespunde descrierii, calității și caracteristicilor promise de vânzător prin Directiva (UE) 2019/771.

Un alt exemplu recent este Directiva (UE) 2024/1799, adoptată de Parlamentul European și de Consiliu, privind promovarea reparării bunurilor. Dacă anumite bunuri se strică, consumatorii au dreptul de a solicita repararea produselor respective, prelungindu-se totodată perioada garanției legale cu un an, atunci când, în locul înlocuirii bunului, consumatorul alege repararea lui.

Activitatea Parlamentului European nu rămâne izolată în spațiul instituțional și nu este blocată în proiecte legislative, directive sau regulamente, ci influențează în mod direct viața de zi cu zi a tinerilor.

(Teodor Rîmniceanu)