Generația care a crescut în pace își schimbă planurile: Tot mai mulți tineri europeni aleg armata într-o Europă care se teme de război

Tot mai mulți tineri europeni aleg o carieră militară, pe fondul noii realități de securitate create de războiul din Ucraina. În timp ce state precum Germania și Franța își extind efectivele armate și își consolidează capacitățile de apărare, tot mai mulți tineri spun că sunt atrași de responsabilitate, aventură și dorința de a contribui la securitatea țării lor, relatează Euractiv.
Pentru cei intervievați de publicație, motivația nu se rezumă la patriotism. Mulți vorbesc despre dorința de a avea un scop, de a dobândi experiențe practice și de a face parte dintr-o comunitate unită.
Germania și Franța se numără printre statele care încearcă să își mărească efectivele militare. Berlinul și-a propus ca până în 2035 să ajungă la 260.000 de militari activi și 200.000 de rezerviști, în contextul deteriorării mediului de securitate european.
O generație care nu mai consideră pacea un lucru garantat
Lizzy, o rezervistă germană în vârstă de 21 de ani, s-a înscris inițial în serviciul militar voluntar din curiozitate. Percepția sa asupra armatei s-a schimbat însă radical după ce a fost trimisă în Lituania.
La doar o zi după sosire, unul dintre colegii săi a călcat pe o mină terestră, iar experiența i-a arătat cât de aproape poate fi realitatea conflictelor. Ulterior, zborurile efectuate în apropierea graniței cu Rusia au făcut-o să înțeleagă mai bine tensiunile geopolitice din regiune.
Lizzy face parte din generația care a crescut după încheierea Războiului Rece, într-o perioadă în care pacea în Europa părea garantată.
Patriotismul rămâne un motiv important
Pentru Paul, un ofițer francez în vârstă de 26 de ani din Marina Militară, alegerea unei cariere militare a fost influențată de anii petrecuți în cercetașii francezi, unde și-a dezvoltat spiritul de echipă și patriotismul.
El spune că și-a dorit să își servească țara și să contribuie la rolul Franței pe scena internațională.
În schimb, Pierre, în vârstă de 27 de ani, care lucrează în planificarea operațiunilor de zbor pentru o escadrilă a Forțelor Aeriene Franceze, spune că decizia sa a fost determinată de faptul că aproape nimeni din cercul său universitar nu lua în calcul o carieră militară.
Această distanță dintre societatea civilă și armată l-a motivat să aleagă uniforma.
Războiul din Ucraina schimbă percepția asupra armatei
Pentru alți tineri, invazia rusă din Ucraina a reprezentat un moment decisiv.
Elias, locotenent într-un batalion german de infanterie mecanizată, spune că urmărea cu îngrijorare evoluțiile încă din perioada în care Rusia concentra trupe la granița Ucrainei, la sfârșitul anului 2021.
Ulterior, el s-a oferit voluntar pentru brigada germană de aproximativ 4.800 de militari desfășurată permanent în Lituania, considerând această misiune o experiență profesională importantă și o dovadă a noii orientări a politicii de apărare germane.
Aventura și experiența contează la fel de mult
Mulți dintre cei intervievați spun că viața militară oferă oportunități greu de întâlnit într-o carieră obișnuită.
Pierre afirmă că o călătorie de mai multe luni în afara Europei l-a convins că își dorește o viață dinamică, cu provocări și experiențe noi, iar armata i-a oferit exact acest lucru.
Paul consideră, la rândul său, că Marina Militară i-a oferit șansa unor experiențe unice, precum o misiune de patrulare de cinci luni în America Latină.
Laura, în vârstă de 28 de ani, a ajuns în rezerva Marinei după ce a lucrat în cabinetul fostului comisar european Thierry Breton, ocupându-se de dosare privind industria europeană de apărare. Ea a finalizat zece luni de pregătire militară și urma să semneze un contract ca ofițer în rezervă.
Pentru mulți dintre acești tineri, serviciul militar nu mai este asociat doar cu războaiele trecutului. Patriotismul, dorința de aventură și responsabilitatea se îmbină cu noul context de securitate din Europa, în care armatele revin în centrul dezbaterilor privind viitorul continentului.
Comentarii (0)
Articole similare
ExternTopul celor mai scumpe cartiere din Cluj-Napoca. Cât costă un metru pătrat în zona în care apartamentele au ajuns la peste 4.000 de euro pe metru pătrat
ExternSchimbare de strategie a Ucrainei la 180 de grade după bombardamentele devastatoare lansate de Rusia
ExternCât ne va costa oprirea Reactorului 2 de la Cernavodă: Cu cât ne crește factura la curent și până la cât pot ajunge facturile dacă urmează o iarnă grea
Extern