Funeriu apasă exact pe rana din decembrie 2024 și propune singura soluție care, spune el, o vindecă: 'E perfect constituțională, întoarcerea la popor, nu văd de ce nu'

Fostul ministru al Educației respinge varianta tehnocrată nu pentru că specialiștii n-ar avea soluții, ci pentru că le lipsește mandatul de la urne. Iar remediul pe care îl propune — alegerile anticipate — devine tehnic posibil exact în aceste zile.

Distincția pe care Funeriu o pune în centru: a ști ce trebuie făcut nu e același lucru cu a avea dreptul să o faci

Daniel Funeriu, fost candidat la alegerile prezidențiale și fost ministru al Educației, consideră că România are nevoie de un guvern politic, nu de unul tehnocrat, într-un interviu difuzat duminică de Digi 24.

„În aritmetica parlamentară nu e un lucru uşor. Din punctul meu de vedere, soluţia trebuie să fie una politică, nu una tehnică, pentru că un tehnician vine cu ceea ce trebuie făcut, dar nu are legitimitatea, mai ales într-o situaţie ca cea de acum. E foarte greu de găsit o soluţie, dar trebuie responsabilitate din partea tuturor”, a afirmat Funeriu.

De ce trimite discuția înapoi la decembrie 2024

Argumentul lui pentru anticipate nu e aritmetic, ci de încredere. Funeriu spune că „foarte mulţi români au impresia că au fost deposedaţi de vot” prin ceea ce s-a întâmplat la finalul anului 2024, când primul tur al scrutinului prezidențial a fost anulat, tur în urma căruia Călin Georgescu și Elena Lasconi ar fi trebuit să se confrunte în al doilea.

„Anticipatele sunt o soluţie perfect constituţională, întoarcerea la popor, nu văd de ce nu”, spune Funeriu.

Aritmetica de 233 care blochează totul

Declarația vine după luni de criză. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, când PSD și AUR au votat împreună moțiunea de cenzură — 281 de voturi pentru și 4 contra, cel mai mare scor din istoria post-1989 a acestui instrument. Ilie Bolojan a rămas premier interimar.

De atunci, niciun candidat nu a strâns cele 233 de voturi necesare învestiturii. Nominalizările lui Eugen Tomac și Adrian Veștea au eșuat, iar partidele din fosta coaliție refuză o formulă alături de PSD, în timp ce PSD a anunțat că nu votează un guvern din care nu face parte. AUR, care a contribuit la demiterea Executivului, are ca obiectiv declarat chiar declanșarea anticipatelor.

Fereastra care se deschide chiar acum

Aici e ce dă greutate momentului declarației. Articolul 89 din Constituție permite dizolvarea Parlamentului dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea unui guvern în 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două cereri de învestitură. În funcție de data de la care se calculează prima solicitare formală, fereastra se deschide în intervalul 13–23 august — adică zilele acestea.

Doar că textul spune „poate”, nu „trebuie”. Prin Decizia 85 din 2020, Curtea Constituțională a stabilit că dizolvarea e o soluție excepțională, de tip ultima ratio, iar președintele are mai întâi rolul de mediator. Aceeași decizie ridică o problemă practică: nominalizarea trebuie făcută cu convingerea, susținută de elemente obiective, că persoana poate coagula o majoritate. O propunere făcută ca să cadă, pentru a grăbi dizolvarea, ar putea genera un conflict juridic de natură constituțională.

Ce spune Cotroceniul

Nicușor Dan a respins public scenariul, cu un contraargument de sondaj: un nou scrutin ar reproduce aceeași configurație parlamentară și deci același blocaj, prelungind incertitudinea fără a rezolva problema de fond. În iulie, președintele spunea că blocajul e la componența guvernului, nu la numele premierului, și că nu exclude anticipatele, dar nu le dorește.

Peste toate stă un termen care nu se negociază: finalizarea PNRR pe 31 august. Bolojan a avertizat vineri, la RFI, că unele modificări operate recent în Parlament pot pune în pericol tranșele următoare de finanțare europeană.