Franța și Germania nu reușesc să cadă de acord asupra viitorului apărării europene

Franța și Germania, principalii piloni ai construcției europene, nu reușesc să ajungă la o poziție comună privind viitorul apărării Uniunii Europene, iar divergențele dintre cele două țări încep să afecteze proiecte militare strategice, relatează Euronews.com.

Disputa pornește de la modul în care ar trebui cheltuiți banii europeni pentru apărare. Parisul insistă ca fondurile UE să fie direcționate cu prioritate către dezvoltarea unei industrii europene de apărare, în timp ce Berlinul vrea să păstreze libertatea de a cumpăra și produce armament împreună cu aliați NATO precum Statele Unite, Marea Britanie, Canada și Norvegia.

Europa vrea să se rearmeze, dar nu are aceeași strategie

Presiunile asupra statelor europene pentru creșterea cheltuielilor militare au crescut în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, al reducerii treptate a prezenței militare americane în Europa și al extinderii ambițiilor geopolitice ale Chinei.

Statele membre ale UE accelerează investițiile în apărare, însă nu există un consens asupra modului în care ar trebui dezvoltate aceste capacități.

Principala dispută dintre Paris și Berlin este dacă Europa trebuie să își construiască o industrie de apărare cât mai independentă sau dacă trebuie să folosească rapid tehnologiile și echipamentele disponibile în statele aliate din NATO.

Franța cere „preferință europeană”

Franța susține de mai mult timp conceptul de autonomie strategică europeană. Parisul consideră că Uniunea Europeană trebuie să își dezvolte propria bază industrială și militară pentru a putea acționa independent de marile puteri.

Poziția Franței se reflectă și în negocierile privind viitorul buget european. Comisia Europeană a propus alocarea a 131 de miliarde de euro pentru apărare, securitate și spațiu prin noul Fond pentru Competitivitate Europeană, o sumă de aproximativ cinci ori mai mare decât cea prevăzută în perioada bugetară precedentă.

Parisul vrea ca aceste fonduri să contribuie în principal la dezvoltarea industriei europene de apărare.

Regulile actuale prevăd deja ca cel puțin 65% dintre produsele de apărare achiziționate prin anumite programe europene să fie fabricate în Europa. Există însă excepții în situațiile în care producătorii europeni nu pot asigura într-un timp suficient de scurt cantitatea, prețul sau tehnologia necesară.

Franța dorește restrângerea acestor excepții, inclusiv în cazul unor echipamente precum interceptoarele balistice și anumite componente pentru drone.

Germania vrea să aibă libertatea de a cumpăra de la aliați

Berlinul adoptă o abordare diferită și argumentează că Europa trebuie să își consolideze rapid capacitățile militare. Germania susține că unele dintre sistemele de care statele europene au nevoie nu sunt disponibile în prezent în cantități suficiente în industria europeană.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că Germania cooperează strâns cu industria americană de apărare și intenționează să continue această colaborare.

Berlinul urmărește inclusiv producerea pe teritoriul german, sub licență, a unor sisteme americane, printre care interceptoare Patriot și rachete de croazieră Tomahawk.

Germania susține că astfel de parteneriate cu aliații NATO nu ar trebui limitate de reguli europene prea stricte privind originea echipamentelor militare.

Divergențele afectează proiectele comune

Disputa franco-germană a depășit nivelul dezbaterii privind principiile și începe să aibă consecințe asupra unor proiecte concrete.

La începutul anului, Germania a anunțat dezvoltarea unui sistem militar de comunicații prin satelit, cu o valoare de aproximativ 10 miliarde de euro, care intră în competiție cu rețeaua europeană securizată IRIS2.

În iunie, Franța și Germania au abandonat oficial planurile pentru dezvoltarea unui avion de luptă de nouă generație în cadrul programului Future Combat Air System (FCAS), evaluat la aproximativ 100 de miliarde de euro.

Divergențele dintre cele două țări și disputele dintre companiile implicate au făcut imposibilă continuarea proiectului în forma stabilită inițial.

Eșecul FCAS ridică semne de întrebare și în privința unui alt proiect militar franco-german major, Main Ground Combat System (MGCS), destinat dezvoltării unei noi generații de tancuri.

Două priorități care intră în conflict

Pentru Paris, direcția adoptată de Berlin riscă să transforme politica europeană de apărare într-o strategie centrată pe interesele Germaniei, bazată în principal pe investiții naționale și pe acorduri cu producătorii americani.

Berlinul consideră, la rândul său, că Franța reprezintă o excepție în interiorul UE prin insistența asupra unor reguli stricte privind preferința pentru producția europeană.

În esență, disputa reflectă două priorități care devin tot mai greu de conciliat: Europa trebuie să își dezvolte rapid capacitățile militare pentru a răspunde amenințărilor actuale, dar în același timp urmărește să își reducă dependențele strategice pe termen lung.