FOTO VIDEO Oltenia de sub Munte nu a renunțat la statutul de Geoparc UNESCO / Florin Stoican: 100 din 101 criterii sunt îndeplinite / Regiunea cu 380 de milioane de ani de istorie geologică, adusă la București

Oltenia de sub Munte, o regiune de aproximativ 635 km² din județul Vâlcea, încearcă să intre în rețeaua Geoparcurilor Globale UNESCO, însă candidatura s-a oprit după ce administrația locală din Horezu s-a opus, în urmă cu doi ani, proiectului. Florin Stoican, geolog și președintele Asociației Kogayon, spune pentru G4Media că teritoriul îndeplinește 100 dintre cele 101 criterii evaluate, iar documentația și evaluarea sunt deja făcute. Regiunea, cu o istorie geologică de peste 380 de milioane de ani, este prezentată timp de patru zile, între 3 și 6 octombrie, la Muzeul Geologic Național din București. Doar în primele două zile, peste 1.500 de oameni au trecut prin micul spațiu exterior dedicat evenimentului „Oltenia de sub Munte – destinație sustenabilă”, potrivit organizatorilor.

Fosile și roci privite la microscop, demonstrații de olărit și țesut, costume și textile tradiționale, gastronomie locală și fotografii ale peisajelor din Vâlcea au adus pentru două zile o parte din Oltenia de sub Munte în centrul Bucureștiului. Evenimentul este parte a proiectului prin care Asociația Kogayon încearcă să transforme patrimoniul natural, geologic și cultural al regiunii într-o resursă pentru comunitățile locale și, în final, să obțină recunoașterea ca Geoparc Global UNESCO.

„Este un proiect cu Secretariatul General al Guvernului, care ne susține evenimentul acesta pe ideea să venim cu ce are Oltenia la București, pentru că Bucureștiul e zona de unde pleacă cei mai mulți turiști care vin și la noi”, a explicat Florin Stoican pentru G4Media.

Candidatura UNESCO s-a oprit după opoziția de la Horezu

Drumul spre statutul UNESCO s-a blocat însă în 2024, în timpul procesului de evaluare. „Ne-am oprit în momentul în care, în 2024, a fost evaluarea și Primăria din Horezu a dat hotărâre de Consiliu Local că ei nu vor să fie în Geoparc. Și cei de la UNESCO ne-au spus: revenim în momentul în care vă lămuriți treburile la voi în bătătură”, a declarat Stoican. Potrivit acestuia, proiectul ar fi îndeplinit 100 dintre cele 101 criterii evaluate, singura problemă rămasă fiind lipsa susținerii administrației locale din Horezu.

Stoican spune că una dintre temerile care au alimentat opoziția a fost aceea că statutul de geoparc ar introduce noi restricții asupra activităților economice și dezvoltării turistice, însă un geoparc UNESCO nu trebuie confundat cu o arie naturală protejată iar proiectul urmărește tocmai dezvoltarea economică a comunităților prin folosirea responsabilă a patrimoniului existent.

„UNESCO e un concept, e o etichetă pe care ai dreptul să o folosești pentru promovarea zonei. Dar pe noi ne interesează mai mult ce facem în teritoriu decât că avem sau nu eticheta UNESCO”, spune geologul.

Ce mai trebuie făcut pentru reluarea candidaturii

Stoican explică faptul că UNESCO nu solicită în mod obișnuit câte o hotărâre de consiliu local pentru constituirea geoparcului, însă existența unei hotărâri prin care una dintre administrațiile din teritoriu se declară explicit împotriva proiectului nu poate fi ignorată. „Nu putem, nu cerem o hotărâre de consiliu pentru înființare, dar dacă ați dat hotărâre de consiliu că nu sunteți de acord, nu putem să o ignorăm”, a relatat acesta mesajul primit în procesul de evaluare.

Dacă situația de la Horezu se schimbă, Stoican spune că procedura ar putea fi reluată fără reconstruirea de la zero a candidaturii. „Documentația e făcută, evaluarea a fost făcută și, practic, am constatat că întrunim condițiile. E doar o chestie de procedură. Dacă autoritățile publice locale vor zice: «Da, uite, ne-am lămurit și vrem să redepunem», e o formalitate pentru noi”, afirmă el.

Până atunci, proiectul continuă sub titulatura de „Oltenia de sub Munte – geoparc aspirant UNESCO”.

380 de milioane de ani de istorie geologică

Oltenia de sub Munte se află în județul Vâlcea și se întinde pe aproximativ 635,58 de kilometri pătrați. Dincolo de satele și patrimoniul cultural al zonei, povestea pe care proiectul încearcă să o pună în valoare începe cu sute de milioane de ani înaintea apariției comunităților umane. Potrivit prezentării expoziției, istoria geologică a regiunii depășește 380 de milioane de ani.

Relieful include munți, chei, peșteri, văi adânci și pajiști alpine, formațiuni carstice și arbori seculari, iar zona adăpostește numeroase specii de plante și animale. Unul dintre cele mai spectaculoase exemple este Masivul Buila-Vânturarița.

„Buila-Vânturarița e un recif jurasic construit de corali și alge calcaroase în Jurasicul superior, a fost adus la suprafață și e muntele care se vede acum”, explică Florin Stoican.

În regiune se află și trovanții, peșteri și chei, dar și Rezervația Naturală „Piramidele de pământ din Valea Stăncioiului”, declarată arie protejată în 2020. Formațiunile, care ajung până la aproximativ 80 de metri înălțime, sunt alcătuite din nisip, roci sedimentare, argilă și pietriș și au fost modelate în timp de apa de ploaie.

Ce înseamnă, de fapt, un geoparc

Pentru organizatori, geologia este doar punctul de plecare. „Geoparcul înseamnă punerea împreună a trei categorii de patrimoniu: geodiversitate, biodiversitate și diversitate culturală. Evaluezi teritoriul din toate punctele acestea de vedere, vezi ce ai, vezi ce-i valoros, le scoți în față, faci programe complexe, aduni patrimoniul cultural cu cel natural și transformi totul într-o ofertă care aduce înapoi beneficii comunității și satisfacție vizitatorilor. Și e vorba de turism sustenabil”, explică Stoican.

Tocmai de aceea, expoziția de la București nu s-a limitat la roci și fosile, ci au fost prezente și elemente de țeșăturăă din borangic, ceramică și gastronomie.

Peste 1.500 de persoane au trecut în cele două zile prin evenimentul „Oltenia de sub Munte – destinație sustenabilă”, potrivit organizatorilor.

Vizitatorii au putut participa la un atelier de olărit și au putut vedea tehnici tradiționale de țesut ale scoarțelor și covoarelor oltenești, alături de Rodica Crăcană. La București a fost prezentată și povestea Borangic Niculescu, descris de organizatori drept singurul atelier din țară care mai produce borangic și țese ii din acesta.

Gastronomia locală a fost reprezentată prin Bucătăria Elenei, în timp ce partea de patrimoniu natural a fost prezentată prin fosile, roci și plante observate la microscop și printr-o expoziție fotografică.

Ideea este de a pune în aceeași poveste lucruri care, la prima vedere, par foarte diferite: un recif jurasic devenit munte, o peșteră, o ie țesută din borangic, ceramica de Horezu, gastronomia și modul de viață al comunităților.

„Oltenia de sub Munte” începe să funcționeze ca brand regional

Chiar dacă statutul UNESCO nu a fost încă obținut, Stoican spune că proiectul produce deja efecte în teritoriu. Asociația a realizat un ghid turistic integrat al regiunii și lucrează, potrivit acestuia, cu aproximativ 150 de parteneri locali, de la întreprinzători și organizații până la administrații publice. Inclusiv numele „Oltenia de sub Munte” începe să funcționeze ca brand regional.

„Și până și cei care ne urăsc îl folosesc. Adică și primarii și consilierii locali care au fost împotriva înființării Geoparcului folosesc «Oltenia de sub Munte»”, spune Stoican.

Proiectul încearcă să transforme vizibilitatea turistică și în venituri pentru oamenii din comunități. Un exemplu dat de Stoican este un punct gastronomic local din Vaideeni, care a primit printr-un proiect un grant de aproximativ 12.000 de euro, bani folosiți pentru dotarea bucătăriei.

Statutul de Geoparc Global UNESCO nu ar însemna că organizația internațională finanțează direct regiunea. „UNESCO nu vine să-ți dea bani, UNESCO doar îți dă eticheta”, explică Stoican. Recunoașterea ar aduce însă regiunea într-o rețea internațională de geoparcuri și ar putea crește vizibilitatea turistică și accesul la proiecte, parteneriate și schimburi de experiență.

În viziunea coordonatorilor proiectului, valoarea statutului UNESCO stă tocmai în folosirea acestei recunoașteri pentru dezvoltarea comunităților, nu în transformarea regiunii într-un teritoriu închis activităților umane.

Turiștii sunt deja numărați cu senzori

În regiune sunt folosite inclusiv sisteme de monitorizare a fluxurilor turistice. Stoican a arătat pentru G4Media datele colectate de astfel de dispozitive și a explicat că ele sunt amplasate în diferite puncte ale geoparcului, inclusiv în apropierea mănăstirilor, trovanților și peșterilor. Scopul este ca administratorii proiectului să știe câți oameni ajung la obiective și cum evoluează fluxurile turistice.

„E importantă calitatea lor, nu cantitatea. Dar măcar să știm câți sunt”, spune Stoican.

Conferință despre viitorul regiunii, marți la București

Programul dedicat Olteniei de sub Munte continuă marți, 6 octombrie, la Muzeul Geologic Național, cu o conferință despre dezvoltarea durabilă a comunităților din Subcarpați. Potrivit agendei, printre participanți se numără Florin Stoican, președintele Asociației Kogayon, László Borbély, consilier de stat și coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din Guvern, și Ligia Deca, secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.

Programul include și lansarea albumului foto „Oltenia de sub Munte”, discuții despre relația dintre UNESCO și comunitățile locale, lecțiile învățate în timpul proiectului și un tur ghidat al expoziției.

Proiectul este finanțat cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului, prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.