FOTO Stadioanele, noul focar de ură: Raportul 'Elie Wiesel' semnalează o explozie a mesajelor rasiste și xenofobe

Atmosfera din tribune nu mai ține doar de rivalități sportive. Potrivit celui mai recent raport al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, stadioanele au devenit un teren fertil pentru discursuri extremiste, unde mesajele antisemite, rasiste și xenofobe se înmulțesc vizibil, atât în arene, cât și în online-ul care le amplifică ecoul.

Documentul, care analizează perioada mai 2025 – aprilie 2026, vorbește despre o creștere „substanțială” a acestor manifestări în zona sportului. Nu mai e vorba doar de scandări izolate, ci de un fenomen care capătă consistență, alimentat de grupări de ultrași și de rețele informale din jurul lor. În paralel, aceleași mesaje circulă nestingherite pe platforme sociale, unde sunt redistribuite, reinterpretate și duse mai departe către un public tot mai larg.

Tribunele, între pasiune și radicalizare

Raportul atrage atenția că stadionul devine, tot mai des, o scenă pentru propagarea ideologiilor radicale. Mesaje cu tentă pro-legionară, sloganuri xenofobe sau simboluri extremiste apar recurent, fie în coregrafii, fie în bannere sau scandări. Fenomenul nu e izolat, ci se înscrie într-un val mai larg, care traversează și alte zone ale societății.

În jurul acestor nuclee se coagulează și grupuri de tineri atrași de sporturi de contact, de tip MMA, unde, pe lângă antrenamente, circulă și idei care promovează supremația rasială sau discursuri neofasciste. E un amestec periculos între identitate de grup, adrenalină și ideologie, care prinde rădăcini mai ales în rândul generațiilor tinere.

Online-ul, combustibilul invizibil

Ce începe pe stadion nu se oprește acolo. Rețelele sociale funcționează ca un megafon, spun autorii raportului, amplificând fiecare mesaj și împingându-l dincolo de granițele tribunei. Clipuri, fotografii sau live-uri din timpul meciurilor ajung rapid la zeci de mii de vizualizări, uneori chiar mai mult decât conținutul produs de presa tradițională.

Deși există reglementări europene și instrumente de control, eficiența lor rămâne limitată. Platformele reacționează lent sau superficial, iar ritmul de propagare al conținutului extremist depășește, de multe ori, capacitatea de intervenție a autorităților.

Un simptom al unei tendințe mai largi

Explozia mesajelor din stadioane nu vine din senin. Ea reflectă, de fapt, o deteriorare mai amplă a discursului public, în care antisemitismul, teoriile conspiraționiste și retorica urii câștigă teren. Raportul notează că astfel de manifestări sunt alimentate inclusiv de actori politici, media sau influenceri, care legitimează indirect sau chiar direct aceste derapaje.

În acest context, stadionul devine un barometru brutal al societății. Ce se strigă în tribune nu mai e doar despre fotbal, ci despre tensiuni mai adânci, care, încet dar sigur, ies la suprafață.