FOTO | Semnal de alarmă privind Bateria 3-4 Otopeni din Centura de Fortificații a Bucureștiului. Activistul Daniel Sărdan publică imagini și acuză umplerea cu pământ a șanțului de apărare, defrișări de arbori și îngrădirea monumentului

Bateria 3-4 Otopeni, una dintre fortificațiile cel mai bine păstrate din vechea Centură de Fortificații a Bucureștiului, este subiectul unor acuzații privind intervenții care modifică semnificativ aspectul monumentului istoric, cât și zona verde înconjurătoare. Activistul Daniel Sărdan susține cu imagini că au fost tăiați arbori, șanțul de apărare a fost modificat cu buldozerul și umplut cu pământ, iar accesul la fortificație este restrâns prin construirea unui gard de beton. G4Media a solicitat documente și puncte de vedere autorităților competente.
„Cetatea Bucureștiului își mai pierde un bastion istoric și natural vizitabil. Monumentului istoric Bateria 3-4 tocmai i se ridică un gard de beton, i-au fost tăiați o parte din arbori și i s-a astupat șanțul de apărare cu buldozerul. Nu o să mai poată fi vizitată”, a scris Daniel Sărdan într-o postare publică.
Trunchiuri de arbori tăiați și depozitate în apropierea Bateriei 3-4 Otopeni, în zona în care activistul Daniel Sărdan susține că au avut loc lucrări de defrișare. Foto: Daniel Sărdan
Imagine cu Bateria 3-4 Otopeni și șanțul de apărare, unde sunt vizibile urme de lucrări și vegetație afectată. Foto: Daniel Sărdan
Gard din beton ridicat în apropierea Bateriei 3-4 Otopeni, în timpul lucrărilor semnalate de activistul Daniel Sărdan. Foto: Daniel Sărdan / Facebook
„Era amestecul perfect dintre natură și istorie”
Daniel Sărdan afirmă că Bateria 3-4 era unul dintre puținele obiective din fosta Centură de Fortificații a Bucureștiului care se păstrase într-o stare bună și putea fi vizitat de pasionații de istorie și natură. În ultimii ani, spune el, voluntarii au curățat zona de deșeuri, au amenajat accesul și au întreținut vegetația.
„Noi am întreținut-o an de an cât am putut, am scos gunoaiele, am făcut acces și poduri, am tăiat iarba. Putea fi pusă într-un circuit turistic, putea fi integrată în zona protejată Pădurea Băneasa și în Centura Verde, având mulți stejari bătrâni, vegetație, biodiversitate și apă. Era amestecul perfect de natură și istorie palpabilă”, afirmă acesta.
Propune integrarea fortificației în viitorul Parc Natural Pădurea Băneasa
Activistul spune că a propus anterior ca Bateria 3-4 să fie inclusă în viitorul Parc Natural Pădurea Băneasa, alături de Capela Mauriciu Blank.
Fortificația ar putea deveni un obiectiv cultural și turistic pentru comunitățile din Băneasa, Otopeni și Tunari.
El consideră că autoritățile locale și centrale ar trebui să analizeze posibilitatea exproprierii terenului și includerii acestuia în patrimoniul public.
„Poate acum este momentul ca Primăria Sectorului 1 și Primăria Municipiului București să exproprieze terenul, iar Ministerul Culturii să facă în sfârșit ceva pentru măcar o bucățică din această centură de fortificații”, afirmă Daniel Sărdan.
Ce solicită Daniel Sărdan
În mesajul publicat, acesta cere:
clarificarea de urgență a statutului juridic și a regimului de protecție al monumentului; verificarea legalității lucrărilor executate în apropierea fortificației; verificarea existenței avizelor pentru tăierea arborilor; verificarea modului în care șanțul istoric de apărare a fost modificat; analizarea posibilității exproprierii terenului și includerii monumentului într-un circuit public de vizitare.
G4Media a solicitat documente și explicații autorităților
G4Media a transmis solicitări de informații, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, către Primăria Sectorului 1, Primăria Municipiului București, Direcția pentru Cultură a Municipiului București, Institutul Național al Patrimoniului, Ministerul Culturii, Garda Forestieră București, Garda Națională de Mediu, Inspectoratul de Stat în Construcții și Ministerul Apărării Naționale.
Redacția a solicitat documente privind certificatele de urbanism și autorizațiile de construire emise pentru lucrările executate, avizele necesare în cazul unui monument istoric, eventualele autorizații pentru tăierea arborilor, rezultatele controalelor efectuate de autorități, precum și statutul juridic și regimul de protecție al Bateriei 3-4.
Totodată, au fost solicitate explicații privind istoricul transferului terenului și al monumentului în proprietate privată, existența eventualului drept de preempțiune al autorităților publice și legalitatea lucrărilor executate.
Articolul va fi actualizat pe măsură ce autoritățile și celelalte părți implicate vor transmite răspunsurile oficiale.
Un obiectiv din sistemul de apărare al Bucureștiului
Bateria 3-4 face parte din Centura de Fortificații a Bucureștiului, sistem defensiv construit începând din 1884, la inițiativa regelui Carol I, după planurile generalului belgian Henri Alexis Brialmont.
Ansamblul cuprindea forturi și baterii dispuse circular în jurul Capitalei și reprezenta, la sfârșitul secolului al XIX-lea, unul dintre cele mai moderne sisteme defensive din Europa.
Astăzi, multe dintre aceste fortificații sunt abandonate, degradate sau aflate în proprietate privată. De-a lungul anilor, istorici, arhitecți, organizații și persoane implicate în protejarea patrimoniului au cerut conservarea și valorificarea acestor obiective prin includerea lor într-un circuit cultural și turistic, astfel încât ele să rămână accesibile publicului și să fie protejate ca parte a patrimoniului istoric al Bucureștiului.
Comentarii (0)
Articole similare
EconomicVIDEO Salvamont Prahova, mesaj ironic după ce doi turiști au urcat cu trotinetele pe Platoul Bucegi: „Dacă sunt bune la oraș…”
EconomicCererile de rectificare și îndreptările post sistematic
EconomicCe grijă o macină, mai nou, pe Lia Savonea: „excesul de dezbatere juridică” în presă și societate. Fragment dintr-un interviu de promovare la Înalta Curte (VIDEO)
Economic