FOTO Înainte și după | Imagini ce arată cum au secat Dunărea, Rinul, Loara și Lacul Brenets în vara anului 2026 | Cercetător: Europa traversează una dintre cele mai extinse secete hidrologice din ultimii ani

Fotografii comparative publicate de The Independent, publicație britanică, arată transformările produse de seceta și valurile de căldură extremă asupra unor importante râuri și lacuri ale Europei. Fluviile Dunărea, Rinul, Loara și Lacul Brenets au ajuns la niveluri neobișnuit de scăzute. Climatologul Monica Ioniță consultat de G4Media spune că vara anului 2026 aduce una dintre cele mai extinse secete hidrologice din ultimii ani la scară continentală.

De la România și Germania până în Franța și Elveția, marile cursuri de apă ale Europei au debite foarte scăzute, iar imaginile „înainte și după” arată cum seceta și canicula au modificat peisaje considerate până de curând reprezentative pentru Europa.

Dunărea, la un nivel critic

Primul fluviu prezentat este Dunărea, al doilea ca mărime al Europei. The Independent amintește că România a fost nevoită să oprească reactoarele Centralei Nucleare Cernavodă din cauza nivelului foarte scăzut al fluviului, apa fiind utilizată pentru răcirea instalațiilor.

Debitele reduse afectează producția de energie, navigația și alimentarea cu apă. Seceta se manifestă la nivelul întregului bazin hidrografic al Dunării.

 

Fluviul Rin se apropie de minime istorice

Apele fluviului Rin în Germania se apropie de minime istorice. Fotografiile realizate în portul Rheinauhafen din Köln arată ambarcațiuni rămase în bazine parțial secate, iar în zona Turnului Șoarecilor (Mouse Tower), la Bingen, albia fluviului este mult mai expusă decât în mod obișnuit.

Deși transportul de mărfuri continuă, operatorii sunt obligați în multe cazuri să reducă încărcătura navelor pentru a putea naviga în siguranță.

Bancuri de nisip pe Loara și un lac aproape secat la granița Franței cu Elveția

Pe fluviul Loara, în Franța, întinse bancuri de nisip au fost scoase la suprafață de secetă, în zona Loireauxence. Cauza este lipsa prelungită de precipitații.

Lacul Brenets, aflat la granița dintre Franța și Elveția, este un alt exemplu. Potrivit The Independent, lacul este aproape complet secat, așa cum se observă și în imaginile de mai jos, și nu mai este navigabil de mai bine de o săptămână.

Monica Ioniță: „Debitele râurilor reflectă starea întregului sistem climatic”

Datele prezentate de publicația britanică sunt confirmate și de analizele realizate de dr. Monica Ioniță, cercetător la Alfred Wegener Institute din Germania și colaborator al platformei InfoClima.

Cercetătoarea constată, într-o analiză publicată pe pagina sa, că în iulie 2026 aproape întreg bazinul Dunării a fost afectat de secetă hidrologică severă. 96% dintre sectoarele fluviului au avut debite sub normal, iar aproximativ 80% au înregistrat valori apropiate de minime istorice pentru această perioadă a anului, potrivit datelor Copernicus.

În Germania, la stația hidrometrică Hofkirchen, debitul Dunării a coborât la 180 m³/s, mult sub pragul asociat apelor foarte mici, iar pe Rin, la Kaub, cea mai importantă stație pentru navigația comercială, debitul a ajuns la doar 552 m³/s, sub pragul critic.

„Debitele râurilor nu reprezintă doar un indicator pentru hidrologi. Ele reflectă starea întregului sistem climatic și influențează direct economia, producția de energie, transportul, agricultura și biodiversitatea. Situația nu este una izolată și nu privește doar România. Vara anului 2026 aduce una dintre cele mai extinse secete hidrologice din ultimii ani la scară europeană, afectând simultan marile fluvii ale continentului și sectoare esențiale ale economiei”, a explicat dr. Monica Ioniță.

Cercetătoarea amintește că Europa s-a mai confruntat cu un episod similar în 2018, când nivelul foarte scăzut al Rinului a afectat transportul de mărfuri și a redus creșterea economică a Germaniei cu aproximativ 0,2–0,4 puncte procentuale, provocând pierderi estimate la miliarde de euro.

Europa, continentul care se încălzește cel mai rapid

Pe lângă secetă, sezonul incendiilor de vegetație din Uniunea Europeană este deja peste media obișnuită și a depășit nivelul înregistrat în 2025, potrivit Reuters.

După o iarnă relativ umedă în multe regiuni din vestul și sudul Europei, vegetația crescută a fost uscată rapid de episoadele repetate de caniculă, transformându-se într-un combustibil favorabil propagării incendiilor.

Franța, Spania și Grecia se confruntă cu incendii alimentate de temperaturile ridicate, vegetația uscată și vântul puternic.

În Creta, trei pompieri și-au pierdut viața în timpul intervențiilor, iar sute de turiști și localnici au fost evacuați.

Potrivit Reuters Climate Monitor, citat de The Independent, temperaturile înregistrate la sfârșitul lunii iulie au plasat Europa drept continentul cu cea mai mare abatere față de media istorică. Temperatura maximă medie era estimată la 25,3°C, cu 3,6°C peste valorile normale din perioada 1961–1990, confirmând tendința prin care Europa continuă să fie continentul care se încălzește cel mai rapid la nivel global.

România, tot mai afectată de secetă

Datele prezentate în raportul „Starea Climei – România 2025” arată o creștere semnificativă a suprafeței afectate de secetă în ultimele decenii. Dacă în jurul anului 1970 aproximativ 12% din teritoriul României era afectat de secetă, în perioada 2021–2024 proporția a ajuns la 51%, ceea ce arată amplificarea fenomenului pe fondul schimbărilor climatice.

Seceta nu înseamnă doar lipsa ploilor. Specialiștii disting mai multe forme ale acestui fenomen: seceta meteorologică (deficit de precipitații), seceta agricolă (insuficiența apei din sol pentru culturi), seceta hidrologică (scăderea debitelor râurilor și a resurselor de apă subterană), seceta ecologică (care afectează ecosistemele) și seceta socio-economică, atunci când lipsa apei începe să afecteze economia, producția și viața de zi cu zi.