FOTO Dunărea, în fața unei noi provocări: Cercetătorii au reprodus în laborator, în premieră, crevetele venit din Asia, recent ajuns în apele României

Performanță importantă a cercetătorilor români: specialiștii de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură (ICDEAPA) Galați au reușit să reproducă în condiții controlate și să obțină dezvoltarea larvară a crevetelui oriental de râu (Macrobrachium nipponense), o specie originară din Asia de Est care se extinde în bazinul Dunării.

Rezultatul reprezintă un pas important pentru cercetarea unei specii exotice aflate în expansiune și poate oferi oamenilor de știință date esențiale despre modul în care aceasta se adaptează și se răspândește în ecosistemele europene.

Din Asia, până în Dunăre

Crevetele oriental de râu face parte din familia Palaemonidae și este una dintre speciile de creveți de apă dulce cultivate la scară largă, în special în China, unde are o importanță economică semnificativă.

În România, specia a fost semnalată oficial pentru prima dată în 2022, pe brațul Chilia. Ulterior, prezența sa a fost confirmată în Delta Dunării, pe Dunărea inferioară, în zona costieră a Mării Negre și în râuri afluente, inclusiv în Prut.

Expansiunea nu se oprește la granițele României. Potrivit ICDEAPA, crevetele oriental de râu a fost identificat în Bulgaria în 2023, iar în Ungaria și Germania în 2025.

Tocmai această extindere rapidă face ca cercetarea biologiei și reproducerii sale să fie importantă pentru înțelegerea impactului pe care specia îl poate avea asupra ecosistemelor în care se instalează.

Cercetătorii au reprodus ciclul de dezvoltare în laborator

În perioada 2024–2026, echipa ICDEAPA Galați a testat o tehnologie proprie pentru reproducerea controlată a speciei.

Exemplarele folosite pentru reproducere au fost colectate din Dunăre, Delta Dunării și râul Prut și au fost ulterior aclimatizate în laborator. Femelele purtătoare de ouă au fost menținute în condiții atent controlate, în ceea ce privește temperatura, oxigenarea și calitatea apei.

Cercetătorii au obținut apoi eclozarea ouălor și dezvoltarea larvelor, adaptând hrănirea la fiecare etapă de creștere. Evoluția acestora a fost urmărită la microscop, fiind analizate inclusiv modificările structurale specifice diferitelor stadii de dezvoltare.

Directorul general al ICDEAPA Galați, CS II conf. univ. dr. ing. Floricel Maricel DIMA, consideră că reușita deschide o cale importantă pentru studierea speciei.

„Replicarea în laborator a ciclului de reproducere pentru crevetele oriental de râu este un instrument vital de biosecuritate. Stăpânirea acestei tehnologii ne oferă datele matematice și biologice necesare pentru a anticipa dinamica speciei în bazinele naturale și pentru a fundamenta viitoarele strategii de management ecologic”, a declarat acesta, potrivit agrobiznes.ro.

Ce pot afla oamenii de știință din această realizare fără precedent

Reproducerea controlată le permite cercetătorilor să urmărească mult mai precis parametri precum fecunditatea, toleranța la temperatură și salinitate, precum și rata de supraviețuire.

Toate aceste informații pot ajuta la estimarea capacității speciei de a se adapta și de a ocupa noi habitate.

Experimentele sunt realizate exclusiv în sisteme închise, fără eliberarea creveților sau a apei utilizate în laborator în mediul natural. Potrivit institutului, procedurile respectă cerințele europene privind utilizarea speciilor alohtone în acvacultură.

Obținerea larvelor în laborator permite, de asemenea, extinderea cercetărilor către domenii precum ecotoxicologia, nutriția și fiziologia. În paralel, oamenii de știință pot analiza eventualul potențial al speciei pentru acvacultură, fără a pierde din vedere riscurile ecologice asociate răspândirii sale.

Următorul pas?

Cercetătorii de la Galați vor încerca în continuare să crească rata de supraviețuire a larvelor, să urmărească dezvoltarea juvenililor și să compare evoluția obținută în laborator cu cea observată la populațiile din mediul natural.

Rezultatele ar putea ajuta la conturarea unei imagini mult mai clare asupra capacității crevetelui oriental de râu de a se adapta și de a se extinde în bazinul Dunării.

Pentru cercetători, miza depășește simpla reproducere a unei specii în laborator. Controlarea ciclului său de dezvoltare oferă un instrument pentru înțelegerea unei prezențe asiatice care a ajuns în apele Europei și care continuă să-și extindă arealul.