FOTO CNSAS demontează unul dintre cele mai mari mituri ale industriei comuniste: Fabricile ascundeau pierderi și producea producții fictive, nu miracole economice

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a publicat marți un document care pune sub semnul întrebării unul dintre cele mai răspândite mituri despre perioada comunistă, potrivit căruia România ar fi avut o industrie puternică și eficientă, capabilă să producă aproape orice, de la bunuri de consum până la avioane.

Instituția arată că imaginea promovată de propaganda regimului Ceaușescu era contrazisă de rapoartele economice și de documentele fostei Securități, care descriau o industrie marcată de pierderi, blocaje și raportări false.

Potrivit CNSAS, modelul economic comunist era construit în jurul industriei grele și petrochimiei, fără a ține cont de cererea pieței.

„Discursul nostalgic idealizează adesea industria din perioada comunistă, prezentând-o ca pe o epocă de aur a independenței economice, în care România producea de toate, de la agrafe la avioane. În realitate, succesul raportat de propaganda regimului Ceaușescu a fost o iluzie contrazisă grav de cifrele economice ascunse publicului. Modelul comunist s-a bazat pe industria grea și petrochimie, dezvoltate disproporționat și fără o logică a pieței. România importa materie primă pe valută forte (petrol, minereuri) și exporta produse finite ieftine sau de slabă calitate, adesea în pierdere, doar pentru a raporta îndeplinirea planului cincinal. De exemplu, prelucrarea țițeiului în combinate mamut aducea pierderi nete la fiecare tonă, procesul fiind un generator masiv de «muncă în zadar».”, a transmis CNSAS.

Modernizarea fabricilor, blocată în anii '80

Instituția arată că situația s-a deteriorat și mai mult în anii 1980, după decizia lui Nicolae Ceaușescu de a nu mai contracta credite externe, ceea ce a dus la oprirea aproape completă a investițiilor în modernizarea industriei.

În același timp, marile platforme industriale consumau cantități uriașe de energie, iar autoritățile au introdus măsuri severe de raționalizare pentru a le menține în funcțiune.

„După refuzul lui Ceaușescu de a mai contracta credite externe în anii ’80, modernizarea fabricilor a fost aproape complet oprită. Tehnologia a rămas blocată la nivelul anilor ’60-’70. Pentru a menține în funcțiune mastodonții industriali energofagi, regimul a recurs la raționalizarea drastică a resurselor energetice destinate atât populației cât şi… întreprinderilor. Există rapoarte ale Securităţii care semnalau, de exemplu, compromiterea şarjelor în turnătorii deoarece se întrerupea (programat sau nu) alimentarea cu curentul electric. Energia electrică şi termică au fost tăiate pentru cetățeni, totul pentru a alimenta uzine care produceau, în cel mai bun caz, stocuri nevândute de mărfuri.”, a transmis CNSAS.

Rapoartele Securității descriau un sistem aflat în blocaj

Documentul prezentat de CNSAS datează din toamna anului 1989, cu doar câteva luni înainte de căderea regimului comunist, și descrie problemele economice grave ale marilor platforme industriale.

Potrivit instituției, documentele relevă deteriorarea stării de spirit în rândul muncitorilor, pe fondul scăderii veniturilor și al neîndeplinirii planurilor de producție.

„Documentul pe care îl prezentăm, din toamna anului 1989, oferă o perspectivă sumbră asupra colapsului economic structural care afecta marile platforme industriale din România comunistă, chiar în ajunul prăbușirii regimului. Principala problemă identificată de organele de securitate este degradarea accentuată a stării de spirit în rândul muncitorilor, fenomen declanșat direct de neajunsurile materiale zilnice și de scăderile drastice ale veniturilor, cauzate la rândul lor de neîndeplinirea sistematică a planului impus de la nivel central. Documentul scoate la iveală un cerc vicios al ineficienței economice, în care uzinele de renume, în cazul de faţă Întreprinderea de Autocamioane Braşov, erau complet paralizate din cauza blocajelor masive apărute pe lanțul de aprovizionare.”

CNSAS oferă drept exemplu Întreprinderea de Autocamioane Brașov, unde lipsa materiilor prime și a componentelor bloca producția și afecta întregul lanț industrial.

„Relațiile de colaborare pe orizontală dintre întreprinderi erau complet disfuncționale, astfel că lipsa materiilor prime esențiale, a componentelor tehnice, a vopselelor, anvelopelor sau pieselor metalice speciale dintr-o fabrică bloca activitatea tuturor celorlalte unități dependente. Acest efect de domino submina grav capacitatea de producție pentru piața internă și anula livrările destinate piețelor externe. Un alt aspect critic relevat este practica raportărilor false în documentele oficiale, o încercare disperată a conducerilor de a masca realitatea economică dezastruoasă în fața ministerelor și centralelor industriale.”, transmite Consiliul.

Producții fictive și datorii tot mai mari

Potrivit CNSAS, documentele mai arată că numeroase întreprinderi raportau producții inexistente pentru a demonstra îndeplinirea planurilor stabilite de autorități, în timp ce acumulau datorii și nu își mai puteau respecta obligațiile de export.

Consecințele acestor probleme erau resimțite în cele din urmă de angajați, prin reducerea veniturilor și degradarea condițiilor de trai.

„Din cauza lipsei sprijinului de la centru și a fondurilor pentru salarii, întreprinderile acumulau datorii uriașe, devenind incapabile să își onoreze exporturile planificate sau să recupereze bunurile deja declarate fictiv ca fiind realizate în perioadele anterioare. În final, presiunea nerealizărilor economice se răsfrângea direct asupra personalului muncitor, generând o stare profundă de nemulțumire generalizată din cauza diminuării constante a retribuțiilor, un indicator clar al fragilității regimului politic socialist care se îndrepta rapid spre un deznodământ inevitabil.”, a transmis CNSAS.