Fotbalistul care a lovit mortal un pieton cu aproximativ 90 km/h în oraș nu merge la închisoare: Detaliul juridic privind consumul de droguri și alcool care a schimbat întregul caz

Florin Alexandru M., fotbalistul din Liga a V-a implicat în accidentul mortal produs în august 2025 pe Șoseaua Mangaliei din Constanța, a fost condamnat definitiv la un an și zece luni de închisoare cu suspendare. Hotărârea Curții de Apel arată că mașina circula cu 83–90 km/h pe un sector limitat la 50 km/h, că șoferul nu a frânat, a părăsit locul accidentului și apoi a consumat alcool și substanțe psihoactive. Cu toate acestea, el nu a fost condamnat pentru moartea pietonului. Explicația se află în modul în care expertiza a stabilit cauza juridică a accidentului.

Curtea de Apel Constanța a respins definitiv apelul Parchetului, care solicitase majorarea pedepselor aplicate șoferului, raportat la natura și gravitatea faptelor.

Judecătorii au păstrat pedeapsa de un an și șase luni pentru părăsirea locului accidentului și pedeapsa de un an pentru consumul de alcool sau substanțe psihoactive după producerea accidentului. Prin contopire și aplicarea sporului obligatoriu, a rezultat o condamnare de un an și zece luni, suspendată sub supraveghere.

Decizia definitivă oferă însă detalii importante care nu se regăseau în primele informații publicate despre caz. Expertiza indică o viteză de 83–90 km/h chiar în momentul impactului, nu de 40–50 km/h, așa cum apăruse anterior în presă. În același timp, documentul explică de ce depășirea vitezei legale nu a dus la o condamnare pentru ucidere din culpă.

Vezi și: Un fotbalist ar fi omorât un pieton în Constanța și a fugit de la locul accidentului - Stiripesurse

Mașina avea 83–90 km/h în momentul impactului

Accidentul s-a produs pe 11 august 2025, în jurul orei 02:08, pe Șoseaua Mangaliei din Constanța, în zona magazinului Supeco. Limita de viteză pe sectorul respectiv era de 50 km/h.

Pietonul traversa strada printr-un loc nepermis, de la stânga spre dreapta față de sensul de deplasare al autoturismului. Impactul s-a produs pe banda a doua, la aproximativ 1,5 metri de axul drumului.

Raportul de expertiză tehnică reținut de instanță stabilește că mașina avea aproape dublul vitezei permise:

„În momentul impactului, autoturismul se deplasa cu o viteză de circa 83–90 km/h. O stare potențială de pericol a fost generată de către conducătorul autoturismului, care se deplasa cu o viteză mult peste limita legală maximă permisă în zonă.”

Expertiza descrie și mecanismul violent al accidentului:

„Autoturismul a lovit pietonul cu partea stânga-față, fără a frâna, l-a preluat pe capotă, după care pietonul s-a lovit de parbriz și a fost proiectat în sus și către înainte, autoturismul trecând pe sub acesta, datorită vitezei mari de deplasare.”

Un martor care se afla în trafic le-a spus anchetatorilor că nu a auzit niciun zgomot specific frânării. După coliziune, autoturismul s-ar fi oprit mai în față, însă șoferul nu a coborât. După aproximativ 10–15 secunde, mașina a plecat.

Victima a suferit leziuni grave la nivel cervical și a murit în urma impactului.

Vezi și: DOCUMENT Fotbalistul beat și drogat, care a omorât un om pe șosea apoi s-a ascuns, scapă de acuzația de ucidere din culpă – 'fapta nu e prevăzută de lege' - Stiripesurse

Paradoxul din expertiză: viteză aproape dublă, dar accident considerat inevitabil

Deși a stabilit că șoferul circula cu 83–90 km/h, expertiza a făcut o distincție între „starea potențială de pericol”, creată prin depășirea vitezei, și „starea efectivă de pericol”, generată în momentul în care pietonul a pătruns pe sensul de mers al mașinii.

Potrivit calculelor expertului, pietonul a intrat pe banda autoturismului când acesta se afla la numai 19–22 de metri. Pentru ca șoferul să poată evita impactul prin frânare sau virare, ar fi trebuit să circule cu mai puțin de 37–41 km/h.

Cu alte cuvinte, potrivit expertizei, accidentul nu ar fi putut fi evitat nici dacă mașina ar fi circulat cu viteza legală de 50 km/h.

„Conducătorul autoturismului putea evita impactul cu pietonul, prin frânare sau virare, doar dacă s-ar fi deplasat cu o viteză mai mică de 41 km/h”, se arată în hotărâre.

Pe baza acestei concluzii, depășirea vitezei nu a fost considerată cauza juridică a decesului. Expertiza a atribuit producerea accidentului traversării neregulamentare:

„Cauza producerii accidentului este datorată traversării pietonului prin loc nepermis, fără să se fi asigurat temeinic în momentul în care a pătruns pe sensul pe care se deplasa autoturismul.”

Analizele toxicologice efectuate victimei au indicat o alcoolemie de 3,20 g/l în sânge. Instanța a reținut că această stare i-ar fi diminuat capacitatea de a aprecia distanțele, viteza mașinii și propria siguranță în timpul traversării.

Aceste concluzii au dus la clasarea cercetărilor pentru ucidere din culpă. Florin Alexandru M. nu a fost, așadar, judecat și condamnat pentru moartea pietonului, ci numai pentru ceea ce a făcut după accident.

A plecat, apoi a consumat alcool și substanțe psihoactive

După impact, șoferul a condus până acasă și a parcat mașina avariată în apropierea blocului. Parbrizul era spart, autoturismul avea urme de sânge, iar plăcuța din față și mai multe componente rămăseseră la locul accidentului.

Bărbatul le-a declarat anchetatorilor că și-a cumpărat apoi o bere și o substanță psihoactivă, pe care le-a consumat în zona stadionului de rugby. Ulterior, ar fi cumpărat trei sticle de vodcă.

Mama și sora lui au declarat că acesta a băut din două sticle de vodcă în timp ce le povestea ce se întâmplase. Cele două femei ar fi încercat fără succes să-i ia alcoolul din mână.

Mostrele biologice au fost recoltate la ora 05:38 și la ora 06:38. Analizele au indicat o alcoolemie de 3,82 g/l la prima probă și de 3,87 g/l la cea de-a doua. În sânge au fost identificate MDMA, metamfetamină și 2-MMC/4-MMC, iar în urină au fost detectate și alte substanțe sau metaboliți.

Aceste rezultate nu demonstrează însă că șoferul se afla sub influența alcoolului sau drogurilor în momentul accidentului. Dimpotrivă, hotărârea arată că, prin consumul intervenit după impact, stabilirea stării sale reale de la volan a devenit imposibilă.

„Simplul fapt al consumului de alcool și de substanțe psihoactive ulterior accidentului împiedică aflarea adevărului, făcând imposibilă stabilirea alcoolemiei reale de la momentul producerii accidentului.”

Prima instanță a apreciat că această conduită a creat „un risc major de eludare a răspunderii penale”, deoarece anchetatorii nu au mai putut diferenția cu certitudine substanțele consumate înaintea accidentului de cele consumate ulterior.

Prin urmare, afirmația apărută inițial în presă potrivit căreia șoferul ar fi fost băut și drogat în momentul impactului nu este confirmată prin condamnarea definitivă. Instanța a stabilit și sancționat numai consumul produs după accident.

Șoferul: „Nu am avut curajul să rămân”

Fostul fotbalist a susținut că a intrat în panică după ce a văzut victima, sângele și cioburile de pe hainele sale. El a recunoscut însă că și-a dat seama de consecințele plecării de la locul accidentului.

„Tot timpul după accidentul rutier a conștientizat consecințele acțiunii de a pleca de la fața locului, dar atunci, pe moment, nu a avut curajul să rămână”, se arată în declarația reprodusă de instanță.

După ce a consumat alcool și substanțe psihoactive, tânărul și-a pregătit un bagaj și a plecat împreună cu mama și sora sa spre sediul IPJ Constanța. A insistat să meargă pe jos, iar mama sa a sunat la 112 după ce au ajuns în fața Poliției.

Bărbatul a fost reținut și apoi arestat preventiv în perioada 11–29 august 2025. Ulterior, a fost plasat sub control judiciar.

Parchetul a cerut pedepse mai mari

Judecătoria Constanța l-a condamnat în primă instanță la un an și șase luni pentru părăsirea locului accidentului și la un an pentru consumul de alcool sau substanțe psihoactive după accident.

Pedeapsa rezultantă a ajuns la un an și zece luni după adăugarea sporului de patru luni prevăzut în cazul concursului de infracțiuni.

Procurorii au atacat sentința și au solicitat majorarea pedepselor, considerând că acestea nu reflectă suficient gravitatea faptelor.

Curtea de Apel a respins însă apelul ca nefondat și a apreciat că sancțiunile sunt „corect dozate”.

„Curtea constată că faptele comise de inculpat prezintă un grad mediu de pericol”, arată judecătorii.

În motivarea deciziei, instanța a ținut cont de faptul că tânărul a recunoscut acuzațiile, a solicitat judecarea prin procedura simplificată, a colaborat cu anchetatorii, avea un loc de muncă și nu avea antecedente penale.

Procedura simplificată, aplicată după recunoașterea integrală a faptelor, a redus cu o treime limitele pedepselor. Pentru părăsirea locului accidentului, intervalul a scăzut de la 2–7 ani la un an și patru luni–patru ani și opt luni. Pentru consumul ulterior accidentului, limitele au fost reduse de la 1–5 ani la opt luni–trei ani și patru luni.

„Raportat la împrejurările cauzei, dar și la conduita procesuală a inculpatului, care a recunoscut fapta, a înțeles să colaboreze cu organele de cercetare penală, Curtea apreciază că nu se justifică condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii într-un cuantum majorat.”

Magistrații au mai invocat faptul că trecuse aproximativ un an de la accident, fără ca tânărul să mai comită vreo infracțiune:

„Conținutul concret al activității infracționale indică o gravitate medie a faptelor, nefiind justificată stabilirea unui regim sancționator mai aspru.”

Ce presupune condamnarea cu suspendare

Fostul fotbalist nu va executa pedeapsa în penitenciar dacă respectă măsurile impuse în termenul de supraveghere de trei ani.

El trebuie să se prezinte periodic la Serviciul de Probațiune Constanța, să anunțe schimbarea locuinței sau a locului de muncă, să urmeze un program de reintegrare socială și să presteze 80 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.

Munca va fi efectuată la Primăria Constanța sau la Arhiepiscopia Constanța.

Instanța i-a interzis timp de trei ani să conducă orice categorie de vehicule și a dispus comunicarea hotărârii către Poliție pentru anularea permisului. Odată cu pronunțarea deciziei definitive, controlul judiciar a încetat.

Dacă nu respectă măsurile de supraveghere sau comite o nouă infracțiune, suspendarea poate fi revocată, iar pedeapsa de un an și zece luni ar putea deveni executorie.

De ce nu se aplică Legea Anastasia

Cazul nu intră sub incidența așa-numitei „Legi Anastasia”, care interzice suspendarea executării pedepsei pentru uciderea din culpă produsă de un șofer fără permis sau aflat sub influența alcoolului ori substanțelor psihoactive.

În acest dosar, cercetările pentru ucidere din culpă au fost clasate. De asemenea, șoferul nu a fost condamnat pentru conducere sub influență, infracțiune prevăzută de articolul 336 din Codul penal.

Condamnarea sa privește articolul 336¹, respectiv consumul de alcool sau substanțe psihoactive după producerea unui accident cu victime. Deși denumirile celor două infracțiuni sunt apropiate, ele au conținut juridic diferit.

În forma actuală, Legea Anastasia nu include articolul 336¹ printre infracțiunile pentru care suspendarea este interzisă. Prin urmare, odată ce acuzația de ucidere din culpă a fost închisă, instanța a putut aplica regulile generale privind suspendarea executării pedepsei.