Extern

Fostul șef NATO cere trupe britanice și franceze în Ucraina

Sursa originală →
Fostul șef NATO cere trupe britanice și franceze în Ucraina

Un fost secretar general al NATO lansează un apel care ar putea schimba fundamental implicarea Europei în războiul din Ucraina: Marea Britanie și Franța ar trebui să trimită militari pe teritoriul ucrainean fără să mai aștepte încheierea unui acord de pace. Anders Fogh Rasmussen susține că trupele occidentale ar putea proteja orașele și infrastructura critică, în timp ce armata ucraineană și-ar putea concentra mai multe efective pe frontul cu Rusia. Propunerea vine într-un moment extrem de tensionat, după ce oficialii europeni au fost ținuți în afara negocierilor trilaterale de la Abu Dhabi, iar Moscova continuă să respingă perspectiva prezenței militare occidentale în Ucraina.

Apelul fostului lider al Alianței Nord-Atlantice este cu atât mai important cu cât depășește planurile discutate până acum de statele europene, care vizau trimiterea unei forțe multinaționale după încetarea ostilităților. Rasmussen consideră că Europa nu mai poate rămâne în așteptare și trebuie să demonstreze că este pregătită să acționeze, chiar înainte de semnarea unui acord de pace, relatează The Telegraph.

Fostul secretar general NATO cere trupe britanice și franceze în Ucraina înainte de un acord de pace

Anders Fogh Rasmussen, care a condus NATO între 2009 și 2014 și a fost anterior prim-ministru al Danemarcei, critică lipsa de acțiune a Franței și Marii Britanii. Cele două puteri nucleare europene au încercat să formeze o așa-numită Coaliție a Voinței, prin care mai multe state să contribuie la securitatea Ucrainei, însă fostul lider NATO consideră că inițiativa a rămas blocată în declarații și planuri.

În interviul acordat publicației The Telegraph, Rasmussen a descris situația drept o „coaliție a celor care așteaptă” și a cerut transformarea acesteia într-o alianță care să treacă efectiv la acțiune.

„Nu putem aștepta un acord de pace”, este mesajul central transmis de fostul secretar general NATO. În opinia sa, prezența militarilor britanici și francezi în Ucraina ar transmite Kremlinului că sprijinul european pentru Kiev nu poate fi oprit prin amenințări.

Rasmussen susține că Vladimir Putin trebuie să înțeleagă că Occidentul este pregătit să contribuie direct la apărarea Ucrainei, inclusiv împotriva atacurilor asupra infrastructurii esențiale.

Ce misiune ar urma să aibă militarii occidentali

Planul prezentat de Rasmussen nu presupune, în forma descrisă de acesta, trimiterea trupelor britanice și franceze direct pe linia frontului pentru a lupta împotriva armatei ruse.

Militarii ar urma să formeze o forță de asigurare, desfășurată pentru protejarea centrelor populate și a infrastructurii critice din Ucraina. O asemenea prezență ar putea contribui la apărarea orașelor și a unor obiective importante, reducând presiunea asupra armatei ucrainene.

Potrivit explicațiilor oferite de Rasmussen pentru The Telegraph, această misiune ar permite Kievului să redistribuie o parte dintre militarii care asigură în prezent protecția unor obiective din spatele frontului către zonele în care se desfășoară luptele.

Fostul lider NATO susține că o asemenea desfășurare ar respecta normele internaționale dacă ar avea loc la solicitarea autorităților ucrainene.

Propunerea rămâne însă extrem de sensibilă. Prezența militarilor britanici și francezi pe teritoriul Ucrainei, în timp ce războiul continuă, ar putea crea un risc major de confruntare directă între state europene și Rusia.

Planul în cinci puncte al lui Rasmussen. Ce ar trebui să facă Europa pentru a opri războiul

Trimiterea trupelor nu este singura măsură propusă de fostul secretar general NATO. Rasmussen a prezentat o strategie în cinci puncte, prin care Europa ar trebui să își intensifice sprijinul militar și financiar pentru Ucraina și să exercite o presiune mai mare asupra Moscovei.

Potrivit informațiilor publicate de The Telegraph, planul include următoarele măsuri:

  • Trupe britanice și franceze în Ucraina: o forță de asigurare care să protejeze centrele populate și infrastructura critică, fără să aștepte semnarea unui acord de pace.

  • Rachete interceptoare Patriot pentru Kiev: Germania, Spania și Grecia ar trebui să își pună la dispoziție stocurile de interceptoare pentru apărarea Ucrainei împotriva rachetelor balistice rusești.

  • Extinderea apărării aeriene asupra vestului Ucrainei: Rasmussen sugerează ca NATO să extindă sistemele integrate de apărare aeriană și antirachetă ale Alianței asupra acestei regiuni.

  • Utilizarea activelor rusești înghețate: Uniunea Europeană ar trebui să confiște peste 200 de miliarde de euro din activele rusești înghețate și să folosească banii pentru suplimentarea bugetului de apărare al Kievului.

  • Reorganizarea Coaliției Voinței: grupul ar trebui să includă doar statele dispuse să intervină militar dacă Rusia ar ataca din nou Ucraina după încheierea unui armistițiu.

De ce cere Rasmussen rachetele Patriot ale Germaniei, Spaniei și Greciei

Una dintre cele mai controversate propuneri vizează sistemele Patriot, folosite pentru interceptarea rachetelor balistice și a altor amenințări aeriene.

Rasmussen consideră că Germania, Spania și Grecia ar trebui să contribuie cu stocurile de interceptoare pentru a consolida apărarea ucraineană. El critică în special poziția Berlinului, după ce autoritățile germane au avertizat că nu mai pot furniza alte rachete Patriot fără să afecteze propria capacitate de apărare.

Fostul secretar general NATO a respins acest argument și a susținut că Ucraina are nevoie de aceste sisteme în prezent, în condițiile atacurilor rusești cu rachete balistice.

Propunerea ridică însă o problemă majoră pentru statele europene: cât de mult își pot reduce propriile rezerve militare pentru a sprijini Kievul, fără să își afecteze securitatea națională?

„Trump a ales Moscova”. Rasmussen acuză lipsa de presiune asupra lui Putin

Fostul lider NATO consideră că Europa trebuie să își asume o responsabilitate mult mai mare pentru apărarea Ucrainei, inclusiv în contextul poziției administrației americane.

În interviul pentru The Telegraph, Rasmussen a formulat o acuzație extrem de dură la adresa președintelui american Donald Trump: „Trump a ales Moscova și s-a aliat cu Vladimir Putin”.

În opinia sa, europenii nu se mai pot baza exclusiv pe Washington și trebuie să demonstreze că sunt capabili să susțină Ucraina prin propriile resurse militare și financiare.

Rasmussen a avertizat că Rusia nu are motive să accepte un compromis cât timp Vladimir Putin consideră că poate obține victoria pe câmpul de luptă. De aceea, fostul secretar general NATO susține că presiunea asupra Moscovei trebuie intensificată.

„Trebuie să-i schimbăm calculele”, a afirmat acesta, argumentând că o demonstrație de forță ar putea modifica atitudinea Kremlinului în negocierile de pace.

Europenii au fost ținuți în afara negocierilor de la Abu Dhabi

Apelul lui Rasmussen vine într-un moment în care rolul Europei în negocierile privind viitorul Ucrainei este tot mai disputat.

Discuțiile trilaterale de la Abu Dhabi, desfășurate sub mediere americană, au reunit reprezentanți ai Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite. Negocierile au vizat garanțiile de securitate și măsurile care ar putea împiedica izbucnirea unui nou război.

Oficialii europeni nu au participat la discuțiile principale, după ce Moscova s-a opus implicării lor. Potrivit relatărilor din presa internațională, delegația ucraineană a descris negocierile drept unele dintre cele mai dificile de până acum.

Vladimir Medinski, șeful delegației ruse, a transmis un mesaj ironic la adresa europenilor, afirmând că aceștia pot aștepta pe hol dacă nu participă la întâlnirea trilaterală.

Pentru Rasmussen, excluderea Europei demonstrează că simpla solicitare a unui loc la masa negocierilor nu este suficientă. Într-un interviu acordat anterior publicației Euronews, el a susținut că europenii trebuie să vină cu resurse și acțiuni concrete pentru a deveni indispensabili în procesul diplomatic.

Planul fostului șef NATO riscă să provoace o confruntare directă cu Rusia

Propunerea lui Anders Fogh Rasmussen este departe de a reprezenta o poziție unanim acceptată în cadrul NATO sau al Uniunii Europene. Dimpotrivă, trimiterea militarilor occidentali în Ucraina în timp ce războiul continuă ar putea crea una dintre cele mai periculoase situații de securitate de la începutul invaziei ruse.

Mai multe state europene au evitat până acum să se angajeze în interceptarea activă a rachetelor rusești deasupra teritoriului ucrainean, de teama că o asemenea intervenție le-ar putea transforma în părți directe ale conflictului.

Rasmussen recunoaște că propunerile sale vor provoca controverse, însă consideră că riscul inacțiunii este mai mare decât cel al unei implicări europene mai ferme.

Ce prevede, de fapt, planul oficial al Marii Britanii și Franței

Este important de făcut o distincție între propunerea fostului secretar general NATO și planurile oficiale ale guvernelor europene.

Ministerul britanic al Apărării a precizat, într-un document publicat la 3 noiembrie 2026, că Forța Multinațională pentru Ucraina este componenta militară a Coaliției Voinței. Planificarea acesteia continuă, iar structura a obținut angajamente militare din partea a 24 de state.

Totuși, documentul oficial britanic precizează că forța ar urma să fie desfășurată numai după încheierea ostilităților și îndeplinirea condițiilor politice și militare necesare, la invitația guvernului ucrainean. Misiunea nu este una NATO și nu este concepută ca o forță de monitorizare a unui armistițiu.

Această diferență este esențială: Rasmussen cere accelerarea intervenției și trimiterea trupelor înainte de un acord de pace, în timp ce planul oficial al Coaliției Voinței prevede o desfășurare după încetarea ostilităților.

Moscova a avertizat deja că nu acceptă prezența trupelor străine în Ucraina nici măcar după încheierea unui acord de pace. În iulie 2026, Ministerul rus de Externe a declarat că asemenea contingente ar reprezenta o intervenție străină și ar putea fi considerate ținte militare legitime.

În acest context, ideea trimiterii imediate a militarilor britanici și francezi ar putea deschide un capitol extrem de periculos în confruntarea dintre Rusia și Occident.

Pentru Rasmussen, însă, mesajul este clar: Europa nu poate aștepta ca negocierile să rezolve singure războiul. Fostul secretar general NATO consideră că numai o presiune militară și economică mult mai puternică asupra Moscovei ar putea schimba calculele lui Vladimir Putin și ar putea crea condițiile unei păci durabile.

Comentarii (0)

    Articole similare