Fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor, vorbește de un nou test al ordinii mondiale! 'În această ecuație, România are ea însăși un atu geostrategic major'

Fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor, vorbește, într-o postare pe Facebook, despre un nou test al ordinii mondiale!

Fifor consideră că ofensiva rebelilor Houthi asupra Yemenului reprezintă un nou test al ordinii mondiale.

Rebelii Houthi au reușit să ia sub control întreaga costă a Yemenului de la Marea Roșie, cucerind ultimele două insule din Strâmtoarea Bab el-Mandeb.

Fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor, vorbește de un nou test al ordinii mondiale!

Rebelii Houthi sunt susținuți de Iran. Astfel, potrivit lui Fifor, această criză din Yemen trebuie privită în contextul războiului americano-iranian.

„CRIZA DIN YEMEN – TESTUL ORDINII MONDIALE

Uneori, marile schimbări ale ordinii internaționale nu încep în capitalele marilor puteri și nici în cancelariile în care se negociază echilibrul lumii. Încep la periferie, într-un loc care pare suficient de îndepărtat pentru ca o criză să poată fi considerată locală, până în momentul în care geografia îi schimbă proporțiile.

Asta se întâmplă astăzi în Yemen.

În spatele ofensivei Houthi și al presiunii asupra Bab el-Mandeb se mișcă, de fapt, plăci tectonice care privesc toți marii actori geostrategici ai lumii. Epicentrul este în Yemen, dar consecințele depășesc deja cu mult Marea Roșie.

Localul devine global nu prin dimensiunea forței care produce criza, ci prin locul în care aceasta este capabilă să acționeze.

Houthi nu sunt o mare putere, iar Yemenul nu este centrul economiei mondiale. Dar Bab el-Mandeb este unul dintre acele puncte rare ale geografiei în care o forță relativ limitată poate produce efecte disproporționat de mari.

Nici măcar nu este nevoie ca strâmtoarea să fie închisă. Este suficient să devină nesigură. Navele sunt rerutate, călătoriile se prelungesc, transportul și asigurările se scumpesc, iar costurile se propagă prin lanțurile comerciale până la consumator”, a scris, pe Facebook, Fifor.

„Miza devine globală atunci când Bab el-Mandeb este privit împreună cu Hormuz”

Miza devine însă cu adevărat globală atunci când Bab el-Mandeb este privit împreună cu Hormuz.

Dacă Iranul poate exercita presiune asupra Hormuzului, iar Houthi — principalul proxy iranian din Peninsula Arabică, dar cu propria agendă și un grad real de autonomie — pot contesta Bab el-Mandeb, cele două crize încep să facă parte din aceeași ecuație strategică.

Teheranul nu trebuie să învingă militar Statele Unite. Îi este suficient să creeze, direct sau prin rețeaua sa de proxy, suficiente puncte de presiune încât Washingtonul și aliații să fie obligați să împartă între ele nave, aviație, intelligence, interceptori, sisteme antiaeriene, bani și capital politic”, explică Mihai Fifor.

„Puterea americană rămâne enormă. Dar numărul locurilor în care este solicitată crește”

„De aici începe adevărata problemă americană.

Statele Unite nu și-au pierdut superioritatea militară. Ceea ce este pus sub presiune este capacitatea Washingtonului de a transforma această superioritate într-o ordine pe care ceilalți să o considere garantată.

America trebuie să descurajeze Rusia în Europa, să gestioneze Orientul Mijlociu, să protejeze libertatea navigației și, în același timp, să-și concentreze tot mai mult resursele asupra competiției cu China în Indo-Pacific. Puterea americană rămâne enormă. Dar numărul locurilor în care este solicitată crește”, susține fostul ministru al Apărării.

„Pentru Europa, această criză este și un avertisment”

„Pentru Europa, această criză este și un avertisment. Suezul este una dintre marile sale legături comerciale cu Asia, iar instabilitatea Mării Roșii poate deveni o adevărată taxă geopolitică asupra economiei europene.

Dar există și întrebarea pe care Europa nu o mai poate evita: dacă una dintre arterele esențiale ale propriei prosperități este amenințată, cine trebuie să o apere?

Rusia solicită concentrare pe flancul estic, Orientul Mijlociu atrage din nou capabilități americane, iar Indo-Pacificul rămâne centrul competiției strategice cu China. Nicio putere, nici măcar Statele Unite, nu dispune de resurse infinite.

Cu cât Europa va fi capabilă să preia mai mult din povara propriei securități și a protejării intereselor sale strategice, cu atât presiunea asupra resurselor americane va fi mai mică.

Iar aceasta nu mai este doar o discuție despre „autonomie strategică”, ci despre capacitatea Europei de a rămâne un actor geopolitic într-o lume în care securitatea devine din nou scumpă”, a mai precizat Fifor.

Fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor, vorbește de un nou test al ordinii mondiale! „În această ecuație, România are ea însăși un atu geostrategic major”

„În această ecuație, România are ea însăși un atu geostrategic major. Poziția la Marea Neagră și pe flancul estic al NATO îi conferă o relevanță pe care însă geografia, singură, nu o poate garanta.

Tocmai de aceea este crucial ca România să își revină din picajul spre irelevanță și să-și joace din nou inteligent acest atu, reînvățând și demonstrând seriozitatea, predictibilitatea și continuitatea în programele sale de înzestrare și în angajamentele de securitate asumate.

Într-o lume în care resursele aliaților sunt tot mai solicitate, relevanța strategică nu se declară. Se construiește”, a mai transmis social-democratul.

La rândul ei, Rusia beneficiază și ea de dispersarea atenției americane”

„China, în schimb, nu trebuie să facă aproape nimic spectaculos pentru a câștiga ceva din toată această criză. Este suficient ca statele regiunii să înceapă să considere dependența exclusivă de Washington drept un risc.

Multipolaritatea începe exact aici: nu atunci când America pleacă, ci atunci când încetează să mai fie singura opțiune.

La rândul ei, Rusia beneficiază și ea de dispersarea atenției americane. Fiecare problemă strategică suplimentară pe care Washingtonul trebuie să o gestioneze în altă parte înseamnă o Americă ceva mai puțin concentrată asupra Rusiei.

Și aici revenim la Yemen.

Epicentrul este local, dar plăcile care se mișcă sunt globale. În spatele unei ofensive Houthi se întrezăresc strategia regională a Iranului, vulnerabilitatea energetică a Golfului, securitatea Suezului, limitele autonomiei strategice europene, competiția dintre Statele Unite și China și dificultatea Washingtonului de a rămâne simultan garant al ordinii în Europa, Orientul Mijlociu și Indo-Pacific”, spune Mihai Fifor.

„Bab el-Mandeb este astăzi un test al ordinii mondiale”

„Nu asistăm neapărat la prăbușirea ordinii mondiale construite în ultimele decenii. Asistăm însă la creșterea prețului necesar pentru menținerea ei.

Actorii care contestă sistemul occidental au înțeles că nu trebuie neapărat să-l învingă într-o confruntare frontală. Este suficient să-i multiplice crizele, să-i disperseze resursele și să-l oblige să plătească tot mai mult pentru fiecare garanție pe care a oferit-o.

De aceea, Bab el-Mandeb este astăzi un test al ordinii mondiale. Nu pentru că acolo s-ar decide cine are cea mai puternică armată a lumii, ci pentru că acolo devine vizibilă una dintre marile vulnerabilități ale sistemului actual: distanța tot mai mare dintre numărul lucrurilor pe care Occidentul trebuie să le apere și resursele politice, militare și economice pe care este dispus să le angajeze pentru a le apăra.

Epicentrul este în Yemen. Dar miza este, în sine, ordinea lumii în care trăim”, a precizat el.