Florin Cîțu avertizează că Ministerul Finanțelor ar putea anticipa un downgrade: „Ce știe și nu spune public?”

Fostul premier Florin Cîțu lansează un avertisment dur la adresa Ministerului Finanțelor, susținând că statul român ar încerca să împrumute sume tot mai mari de pe piața internă înaintea unui posibil downgrade al ratingului de țară.

Într-o postare pe Facebook, Cîțu afirmă că schimbarea ritmului de împrumuturi al Ministerului Finanțelor ar putea indica existența unor „semnale negative” primite în discuțiile cu agențiile de rating. Ministerul Finanțelor a planificat pentru luna iulie împrumuturi de 8,5 miliarde de lei de la băncile comerciale, cu 900 de milioane de lei peste suma programată în iunie, potrivit datelor publicate pe baza prospectelor de emisiune. Banii sunt destinați finanțării deficitului bugetar și refinanțării datoriei publice.

Cîțu: Finanțele au început să dubleze și să tripleze sumele cerute la licitații

Florin Cîțu susține că, în perioade economice stabile, Ministerul Finanțelor obișnuia să vină la licitațiile de titluri de stat cu sume de 400-500 de milioane de lei, însă în ultima perioadă ar fi început să ceară sume mult mai mari încă din prospectele de emisiune.

„În condiții economice stabile, Ministerul Finanțelor venea la licitațiile de titluri de stat și cerea prin prospect 400–500 de milioane de lei. De la o vreme a început să dubleze și chiar să tripleze sumele pe care vrea să le împrumute din start la o singură ședință. Programul pe iulie: 8,5 miliarde de lei de pe piața internă, cu aproape un miliard peste iunie”, a scris fostul premier.

Potrivit calendarului prezentat public, în iulie sunt programate o emisiune de certificate de trezorerie de 1 miliard de lei și 11 licitații pentru obligațiuni benchmark, în valoare totală de 7,5 miliarde de lei, la care se pot adăuga sesiuni suplimentare de oferte necompetitive.

Ipoteza fostului premier: statul ar încerca să se împrumute înainte ca banii să devină mai scumpi

Cîțu susține că cea mai probabilă explicație pentru majorarea sumelor cerute de Ministerul Finanțelor ar fi legată de discuțiile cu agențiile de rating.

„Cea mai probabilă explicație este că Ministerul a primit semnale negative din discuțiile cu agențiile de rating și încearcă să împrumute cât mai mult înainte ca finanțarea să devină mai scumpă sau imposibilă”, afirmă fostul prim-ministru.

Afirmația nu este însoțită de documente publice care să confirme existența unor semnale transmise Ministerului Finanțelor de către agențiile de rating, însă vine într-un moment în care România se află deja sub presiune pe partea de rating suveran. S&P a reconfirmat în mai 2026 ratingul României la „BBB-/A-3”, cu perspectivă negativă, iar Fitch a menținut în februarie ratingul „BBB-”, tot cu perspectivă negativă.

„Probabilitatea unui downgrade a depășit 70%”

Florin Cîțu leagă riscul unui downgrade și de situația politică internă, susținând că un guvern demis are capacitate limitată de a adopta măsuri bugetare majore.

„Având în vedere că guvernul demis nu poate înainta legea bugetului și nici măcar să facă rectificare bugetară, estimez că probabilitatea unui downgrade în perioada următoare a depășit 70%”, a transmis Cîțu.

Fostul premier cere Ministerului Finanțelor să explice public dacă există informații suplimentare privind riscurile la adresa ratingului de țară.

„Întrebări: ce știe Ministerul Finanțelor și nu spune public? Și dacă știe, n-ar trebui să le spună și românilor, ca să se protejeze?”, a mai scris Cîțu.

România, la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor

Un eventual downgrade ar avea consecințe importante pentru costurile de finanțare ale statului. România se află în prezent la limita inferioară a categoriei „investment grade” în evaluările marilor agenții de rating, iar perspectiva negativă indică riscul ca ratingul să fie coborât dacă finanțele publice se deteriorează sau dacă măsurile de consolidare fiscală nu sunt considerate credibile.

Ministerul Finanțelor arată, în documentele bugetare, că politica de finanțare pentru 2026 urmărește asigurarea necesarului de finanțare, limitarea riscurilor asociate datoriei publice și dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat. Instituția menționează totodată că va menține o abordare „flexibilă și transparentă” în procesul de finanțare, reacționând la condițiile de piață și la comportamentul investitorilor.