Politică

Fisură la guvernare: Ministerul Finanțelor, îngrijorat de propunerea lui Neacșu privind companiile de interes strategic / DOCUMENT

Sursa originală →
Fisură la guvernare: Ministerul Finanțelor, îngrijorat de propunerea lui Neacșu privind companiile de interes strategic / DOCUMENT

Mecanismul propus de vicepremierul Marian Neacșu (PSD) prin care care Guvernul ar primi noi puteri pentru „protejarea intereselor naționale” întâmpină rezistență din partea Ministerului de Finanțe condus de Alexandru Nazare (independent) care consideră că ideea lui Neacșu poate conduce la majorarea cheltuielilor bugetare, conform unui document oficial consultat de Știripesurse.ro.

Neacșu a depus în Parlament o propunere legislativă privind „instituirea unor mecanisme pentru protejarea intereselor naționale în domenii strategice ale economiei naționale”.

Propunerea se referă la un mecanism special prin care Guvernul să primească noi puteri: companii din industria minieră, maritimă, prelucrătoare, energetică, farmaceutică, de transport și alimentară pot fi declarate „de interes strategic” și din acel moment ministerele dobândesc drept preferențial de a cumpăra acțiuni și active la respectivele companii, inclusiv în cazul companiilor listate la bursă sau la companiile aflate în procedură de insolvență.

Propunerea întâmpină opoziție din mai multe direcții

Deși Senatul a acceptat dezbaterea în procedură de urgență a propunerii lui Neacșu, inițiativa lui legislativă bate pasul pe loc de mai bine de o lună de zile de când a fost trimisă pentru dezbatere și raport către trei comisii din Senat: Juridică, Buget și Administrație.

Proiectul lui Neacșu a primit critici din mai multe zone și se anunță un val de de amendamente, astfel că inițiativa a primit termen suplimentar de dezbatere și vot de la 45 la 60 de zile.

Confederația Patronală Concordia a trimis Senatului un punct de vedere în care afirmă că legea propusă ar avea elemente neconstituționale și reglementări paralele.

Anumite sectoare, precum sectorul farmaceutic, cer să fie scoase din proiect.

Suprinzătoare este însă opoziția manifestată de Ministerul de Finanțe care consideră că ideea vicepremierului Neacșu ar putea să genereze impact financiar în plin proces de reducere a deficitului bugetar.

Niciuna dintre cele trei comisii senatoriale nu s-a exprimat încă.

Comisia de Buget a Senatului a decis, marți, să amâne votul cu o săptămână, iar Juridica și Administrația au decis să aștepte punctul de vedere al Bugetului înainte să se exprime.

Ministerul Finanțelor spune că ideea este riscantă

Din Ministerul Finanțelor a plecat pe 10 noiembrie spre Senat, de la cabinetul ministrului Alexandru Nazare, un punct de vedere întins pe 4 pagini, ajuns în posesia Știripesurse.ro, cu privire la propunerea legislativă a lui Marian Neacșu.

Ministerul spune că proiectul depus de Neacșu trebuie în anumite puncte „reanalizat” și „motivat mai clar” și că este nevoie de „corectarea” și „completarea” anumitor articole.

„Cu toate că, în Expunere de motive a inițiativei legislative, se precizează că „proiectul nu generează, prin el însuși, cheltuieli bugetare”, considerăm că punerea în aplicare a măsurilor (...) poate conduce la majorarea cheltuielilor din bugetele ministerelor coordonatoare”, afirmă ministerul Finanțelor, sub semnătura subsecretarului de stat Attila Gyorgy.

Ministerul invocă inclusiv riscul ca propunerea lui Neacșu să provoace o situație nedorită în care bugetul de stat să finanțeze (prin compensare creanțe sau cheltuieli directe) valori ale activelor pe care piața le-a refuzat.

„Considerăm că se impune, din partea ministerelor coordonatoare, o analiză cu privire la eventualul impact pe care l-ar putea genera aprobarea inițiativei legislative și, implicit, asupra sustenabilității acesteia prin raportare la bugetul aprobat (...) În contextul celor menționate mai sus și în situația în care ministerele implicate, în urma analizei efectuate, determină că aplicarea prevederilor propunerii legislative generează impact bugetar pentru anul 2026, Ministerul Finanțelor nu susține promovarea inițiativei legislative”, se arată în

Scopul vizat de vicepremierul Marian Neacșu

Propunerea lui Neacșu se referă la posibilitatea intervenției statului în cazul companiilor care pot provoca un „dezechilibru la nivelul economiei naționale” dacă își întrerup activitatea.

El spune că există situații concrete în care operatori economici din „sectoare industriale și energetice esențiale” se află în dificultate financiară și statul nu are uneltele legale pentru a preveni pierderea capacității de producție a acestor companii.

Scopul propunerii legislative, potrivit lui Neacșu, este apărarea industriei naționale și a lanțurilor de aprovizionare internă, astfel încât România să nu devină tot mai dependentă de importuri.

„Au fost consultate ministerele de resort și autoritățile publice care gestionează domeniile strategice ale economiei naționale, precum și organizațiile patronale și sindicale reprezentative”, se mai arată în expunerea de motive.

Care sunt cele 12 domenii strategice în care ar putea interveni statul

Propunerea legislativă privind instituirea unor mecanisme pentru protejarea intereselor naționale în domenii strategice ale economiei naționale se referă la măsurile prin care statul român poate „dobândi, administra, opera și valorifica participații la societăți și active declarate de interes strategic”.

Conform propunerii depusă în Parlament, sunt 12 domenii strategice ale economiei naționale:

  1. industria extractivă (materii prime critice și resurse minerale neenergetice)

  2. industria prelucratoare, pentru productia de oțel, aluminiu, ciment și produse chimice

  3. industria națională de apărare

  4. tehnologia informatiei și comunicațiilor, pentru securitatea cibernetică, tehnologiile avansate, inteligența artificială și infrastructura de comunicații electronice

  5. industria maritimă și portuară pentru construcția și repararea de nave și pentru infrastructura portuara

  6. industria aeronautică, pentru producția, testarea și intretinerea aeronavelor

  7. transportul energiei electrice, al gazelor naturale, al țițeiului și al combustibililor, precum și infrastructura de stocare și de înmagazinare

  8. producția, distribuția, furnizarea și stocarea energiei electrice, a energiei termice, a gazelor naturale, a țițeiului și a derivatelor acestuia

  9. sectorul farmaceutic, pentru cercetarea, dezvoltarea, producția, distributia și furnizarea de medicamente, dispozitive medicale și substanțe active

  10. infrastructura de transport de interes național

  11. industria alimentară, pentru producția, prelucrarea și distribuția alimentelor

  12. infrastructura de alimentare cu apă

Cum se va realiza declararea de interes strategic a unei companii

Declararea unei societăți sau a unui activ ca fiind de interes strategic se realizează, conform propunerii legislative, prin Hotărâre de Guvern, dacă societatea îndeplinește cumulativ o serie de criterii:

  • Activează în unul din domeniile strategice enumerate mai sus.

  • Întreruperea sau perturbarea activității companiei „afectează sau poate afecta securitatea economică, energetica, alimentară sau socială a statului, infrastructurile critice, capacitățile industriale de aparare, aprovizionarea cu materii prime critice ori funcționarea lanțurilor de aprovizionare”.

  • Oprirea activității companiei „generează un dezechilibru la nivelul economiei național”, dezechilibrul fiind realizat dacă societatea asigură cel puțin 10% din producția, prelucrarea ori furnizarea națională a produsului, dacă are un număr mediu anual de cel puțin 500 sau 1.000 de salariați în funcție de sectorul economic, dacă întreruperea activității ar afecta furnizarea serviciului către cel putin 200.000 de utilizatori finali, dacă este unicul producător sau furnizor național al unui produs ori serviciu necesar industriei nationale de apărare sau dacă valoarea de piață a activului depășeste echivalentul în lei a 100 de milioane de euro.

Lista tuturor societăților și a activelor declarate de interes strategic de Guvern vor fi publice.

Dreptul de preemptiune nu afectează moștenirile

„Statul român, prim ministerul coordonator, beneficiază de drept de preempțiune la cumpărarea participațiilor la societățile de interes strategic și a activelor de interes strategic”, conform propunerii legislative.

Pentru a nu afecta dreptul de moștenire, statul nu va avea însă drept de preempțiune la companii și active pentru transmisiunile succesorale, legale sau testamentare, și nici pentru liberalitățile între soți, rude și afini până la gradul al patrulea inclusiv.

De asemenea, statul beneficiază și de „drept de preferință” pentru a prelua de la societăți aflate în insolvență sau faliment bunuri scoase la vânzare precum imobile, utilaje, mașini, terenuri, licențe, etc, mai prevede propunerea legislativă.

În cazul societăților listate la bursă, statul va dobândi dreptul de preempțiune în două situații: în cazul transferurilor directe, în afara pieței, ale unor pachete care confera dobânditorului, singur sau împreună cu persoanele cu care acționează în mod concertat, cel puțin 10% din drepturile de vot; în cazul ofertelor publice de cumpărare sau de preluare.

Momentul în care Guvernul ar putea intra în joc

Dobândirea de participații la societățile declarate de interes strategic se va decide de către statul român, conform propunerii legislative, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

  1. Există un risc actual de întrerupere a activității, de pierdere a capacitatății de producție ori de pierdere a controlului asupra participațiilor sau a activului.

  2. Nu există o alternativă disponibila pe piată care să asigure continuitatea activitatii ori menținerea activului în stare de funcționare, la costuri și în termene rezonabile.

  3. Costul estimat al dobândirii și al măsurilor subsecvente este proporțional cu efectele care se evită

  4. Există o perspectivă de operare sustenabilă ori de valorificare ulterioară a participațiilor sau a activului.

Astfel, statul va analiza nu doar impactul imediat al întreruperii activității unei companii declarată de interes strategic, ci și dacă este rentabil financiar să cumpere acțiunile pentru a le vinde ulterior sau pentru a stinge datorii.

Vânzarea acțiunilor dobândite de stat la companiile declarate de interes strategic ar urma să se facă tot prin Hotărâre de Guvern, la propunerea ministerului coordonator, iar sumele obținute se virează la bugetul de stat.

Conform propunerii legislative, mecanismul nu se va aplica procedurilor de vânzare și licitație aflate în derulare la data intrării în vigoare a legii.

Comentarii (0)

    Articole similare