FICSIMM cere modificarea proiectului ANAF privind rambursarea TVA

Federaţia pentru Inovare şi Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM) solicită modificarea proiectului ANAF privind schimbarea procedurii de rambursare a TVA, prin eliminarea criteriilor care încalcă dreptul european european, stabilirea unor praguri numerice clare şi acordarea posibilităţii firmelor de a contesta includerea în baza de risc.

FICSIMM acuză că noile filtre ANAF pot bloca TVA-ul firmelor

Federaţia cere, de asemenea, rambursarea părţii de TVA care nu este contestată, neaplicarea noilor reguli deconturilor aflate deja în lucru şi organizarea unei dezbateri publice înainte de adoptarea ordinului.

FICSIMM, membră a Confederaţiei Patronale Concordia, susţine că proiectul publicat de ANAF pe 10 august introduce 14 noi situaţii de risc, care ar urma să fie verificate la fiecare decont, pentru toate firmele. O singură situaţie de risc ar fi suficientă pentru trecerea de la rambursarea rapidă, cu control ulterior, la inspecţia fiscală înainte de rambursare, procedură care durează 90 de zile şi poate fi prelungită, transmite Agerpres.

Totodată, proiectul prevede triplarea perioadei de analiză a dosarului, de la cinci la 15 zile lucrătoare, inclusiv pentru firmele fără nicio problemă.

FICSIMM atrage atenţia că o consultare de doar 10 zile, în plină vacanţă de vară, este nepotrivită pentru o schimbare atât de mare. De aceea, federaţia cere o dezbatere publică, potrivit art. 7 alin. (9) din Legea nr. 52/2003, înainte ca ordinul să fie adoptat.

De asemenea, Federaţia consideră că noile criterii afectează în special IMM-urile şi firmele care investesc sau se află la început de activitate. Astfel, o companie înfiinţată cu mai puţin de şase luni înainte de depunerea decontului ar fi considerată, prin regulă, un risc, chiar dacă se află într-o perioadă de investiţii şi are TVA de recuperat înainte de a începe să obţină să vândă."Se pedepseşte startul, nu frauda", susţin reprezentanţii organizaţiei.

„Se pedepsește startul, nu frauda”: firmele cer reguli clare și bani rambursați mai repede

FICSIMM avertizează şi asupra riscului ca firmele mici şi noi să fie excluse din lanţurile de furnizori. Potrivit federaţiei, dacă un furnizor IMM este considerat "risc" şi acest lucru afectează rambursarea TVA a clientului său, companiile mari ar putea evita colaborarea cu astfel de furnizori.

Un alt criteriu criticat este cel referitor la creşterea semnificativă a sumei solicitate la rambursare. "Investiţiile sunt văzute ca semnal de risc. Când suma cerută la rambursare creşte mult, pentru că firma a cumpărat un utilaj, a construit o hală sau derulează un proiect PNRR, se declanşează automat filtrul de risc. Antreprenorul care investeşte e tratat mai suspicios decât cel care stă pe loc", se mai arată în comunicatul organizaţiei.

"Nu contestăm dreptul statului de a lupta cu frauda - îl cerem noi înşine, pentru că frauda loveşte exact firmele corecte, prin concurenţă neloială. Dar aceste criterii propuse de ANAF nu luptă cu frauda, ci pedepsesc firmele care investesc, exportă şi cresc. TVA-ul de rambursat este banul firmei, deja plătit furnizorilor, nu un cadou de la stat. Când îl ţii blocat luni de zile pe bază de presupuneri, transformi rambursarea într-un împrumut forţat, cu dobândă zero, dat de antreprenorii corecţi statului. Pentru un IMM, asta nu e o cifră, ci reprezintă chiria, salariile şi comanda următoare", a declarat Mirabela Miron, preşedinta FICSIMM şi membră a Consiliului Director al Confederaţiei Patronale Concordia.

Federaţia susţine că şi corectarea legală a unor erori poate deveni criteriu de risc, iar formulări precum "semnificativ" sau "frecvenţă ridicată" nu sunt suficient de clare pentru ca firmele să poată anticipa dacă un decont va fi reţinut.

FICSIMM afirmă, de asemenea, că şapte dintre cele 14 criterii propuse de ANAF sunt incompatibile cu decizii ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene privind rambursarea TVA.

"Şapte dintre cele 14 criterii încalcă deciziile Curţii de Justiţie a UE, care a interzis clar amânarea rambursării pe bază de calcule automate, tratamentul mai dur al firmelor noi ca simplă categorie şi mutarea răspunderii pentru greşelile furnizorului pe umerii cumpărătorului. România a mai pierdut la Luxemburg, în cauzele Paper Consult şi Zabrus Siret, pe mecanisme asemănătoare. Nu are sens să reconstruim, cu bună ştiinţă, exact ce am fost deja obligaţi să dărâmăm. Cerem eliminarea criteriilor incompatibile, praguri numerice clare pentru cele rămase şi o clauză de bună-credinţă pentru relaţia cu furnizorii", a adăugat Loredana Mihăilă, vicepreşedintă naţională FICSIMM.

În acest context, federaţia cere eliminarea criteriilor 5, 6, 7, 11, 12, 13 şi 14 din anexa nr. 6 a proiectului, stabilirea unor praguri numerice clare pentru criteriile considerate "semnificative" şi introducerea unei clauze de bună-credinţă în relaţia cu furnizorii.

De asemenea, FICSIMM solicită ca partea de decont care nu este contestată să fie rambursată, plus un document oficial de înscriere în baza de risc, comunicat firmei şi contestabil. Noile reguli nu ar trebui aplicate deconturilor aflate deja în lucru, cere organizaţia.

Federaţia mai solicită şi realizarea unei analize de impact asupra IMM-urilor, respectiv a "testului IMM" prevăzut de Legea nr. 62/2014, precum şi evaluarea capacităţii reale de control înainte de adoptarea noilor reguli.

În plus, FICSIMM cere organizarea unei dezbateri publice, în baza articolului 7 alineatul (9) din Legea nr. 52/2003, considerând că perioada de consultare de numai 10 zile, în plină vară, nu este suficientă pentru o consultare reală cu mediul de afaceri.

Proiectul de modificare a procedurii de rambursare a TVA, prin schimbarea OPANAF nr. 352/2022, a fost publicat de ANAF pe 10 august, iar consultarea publică se încheie pe 20 august 2026.

FICSIMM precizează că a transmis observaţiile în termenul legal, pe portalul ANAF, împreună cu analiza celor 14 criterii şi jurisprudenţa europeană relevantă, şi susţine necesitatea unui mecanism de control concentrat pe frauda reală, fără ca rambursarea TVA să devină, în opinia federaţiei, o sursă temporară de finanţare a bugetului pe seama companiilor.

Federaţia pentru Inovare şi Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri, membră a Confederaţiei Patronale Concordia, reprezintă interesele întreprinderilor mici şi mijlocii din România, promovând inovarea, transformarea digitală, sustenabilitatea şi competitivitatea ca piloni ai dezvoltării durabile a IMM-urilor, în dialogul cu autorităţile naţionale şi europene.