Familie de români, fără plata provizorie a ajutorului social în Germania

Un loc de muncă real, dar și refuzul de a lucra mai multe ore atunci când angajatorul îi oferea această posibilitate. O familie de români cu patru copii a pierdut în Germania procesul pentru acordarea provizorie a ajutorului social, după ce judecătorii au considerat că tatăl urmărea accesul la prestații cu un efort minim de muncă. În dosar a apărut și un element decisiv: după ce și-a mărit programul și a cerut bani în instanță, bărbatul a fost concediat pentru absențe, iar familia nu a informat tribunalul despre încetarea contractului.

Cazul, prezentat luni, 9 noiembrie, de publicația germană Bürgergeld.org, privește o hotărâre pronunțată pe 2 martie 2026 de Tribunalul Social Superior Berlin-Brandenburg, în dosarul L 14 AS 1405/25 B ER.

Instanța a anulat decizia prin care Jobcenter fusese obligat să plătească provizoriu ajutorul și cazarea familiei. Hotărârea încheie această procedură de urgență și nu poate fi atacată prin plângere la Tribunalul Social Federal.

De la 570 de euro pe lună la o nouă cerere de ajutor

Familia revenise în Germania în septembrie 2024, după o perioadă petrecută în străinătate. Părinții și copiii au fost găzduiți în centre de cazare și au primit prestații pentru asigurarea traiului până în martie 2025.

Cererea de continuare a plăților, începând cu aprilie, a fost respinsă. Autoritățile au considerat că părinții aveau drept de ședere exclusiv pentru căutarea unui loc de muncă, situație care nu le permitea accesul la prestațiile solicitate.

În iunie 2025, tatăl a început să lucreze la o firmă de curățenie: 40 de ore pe lună, pentru 570 de euro brut. Familia a depus o nouă cerere, invocând statutul său de lucrător.

Bărbatul a demisionat în iulie, spunând că urma să înceapă o activitate cu normă întreagă. Contractul prezentat ulterior autorităților era însă pentru un post de livrator cu aproximativ 10,5 ore pe săptămână. În august, venitul brut a fost de 554,47 euro.

Angajatorul a confirmat că putea să îi ofere un program mai extins. Potrivit informațiilor analizate în dosar, bărbatul preferase să lucreze puține ore, invocând sarcina partenerei.

Și-a mărit programul, apoi a lipsit de la serviciu

După o nouă respingere a cererii de ajutor, tatăl a convenit cu firma, pe 7 noiembrie 2025, creșterea programului la 20 de ore pe săptămână, cu aplicare de la începutul lunii.

Pe 12 noiembrie, familia a solicitat instanței acordarea de urgență a prestațiilor. Două zile mai târziu, angajatorul a emis notificarea de concediere, cu încetarea contractului la 28 decembrie.

În documentul de concediere erau invocate motive economice. Întrebat ulterior de instanța superioară, angajatorul a explicat însă că bărbatul nu se prezentase în mod repetat la ture sau le anulase cu foarte puțin timp înainte.

Familia nu informase prima instanță despre concediere. Acest element a cântărit în analiza comportamentului tatălui și a motivelor pentru care își extinsese programul.

Prima instanță obligase Jobcenter să plătească

Pe 19 decembrie 2025, Tribunalul Social din Berlin dispusese acordarea provizorie a mijloacelor de trai și plata cazării până la sfârșitul lunii aprilie 2026.

Jobcenter a contestat soluția. Autoritatea a susținut că tatăl își modificase activitatea în funcție de condițiile necesare obținerii prestațiilor, fără eforturi reale de a-și consolida situația profesională.

Instanța superioară i-a dat dreptate, dar a respins o parte importantă din argumentația administrației: locul de muncă fusese real, iar activitatea nu putea fi considerată nesemnificativă doar pentru că era slab plătită și avea un program redus.

Judecătorii au reținut însă ansamblul împrejurărilor: refuzul unor ore de muncă disponibile, creșterea programului în apropierea cererii judiciare, neîndeplinirea ulterioară a obligațiilor și necomunicarea concedierii.

Munca part-time nu exclude automat ajutorul social

Pentru românii care lucrează în Germania, diferența este esențială: un contract part-time sau un salariu mic nu înseamnă, prin ele însele, pierderea dreptului la sprijin.

Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă explică faptul că statutul de lucrător se stabilește în funcție de caracterul real și efectiv al activității. Contează evaluarea întregului raport de muncă, inclusiv programul, continuitatea și drepturile angajatului. O activitate cu timp redus poate îndeplini aceste condiții.

Ministerul german al Muncii precizează, la rândul său, că libera circulație permite cetățenilor europeni să muncească în alt stat membru și, în anumite condiții, să își păstreze statutul după pierderea involuntară a locului de muncă. Șederea exclusiv pentru căutarea unui serviciu nu oferă însă, de regulă, acces la ajutorul de bază pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.

Cazul reapare în plină dezbatere despre prestațiile plătite românilor

Dosarul a revenit în atenția publică în contextul discuțiilor despre accesul cetățenilor europeni la sistemul social german.

Un reportaj MDR despre familiile românești și prestațiile sociale din Germania a readus recent în dezbatere diferența dintre beneficiile acordate legal lucrătorilor europeni și situațiile în care autoritățile suspectează abuzuri. Hotărârea din Berlin precedă însă acest reportaj.

Între timp, de la 1 iulie 2026, Germania a înlocuit Bürgergeld cu Grundsicherungsgeld. Potrivit Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă, noul sistem pune accent pe acceptarea muncii disponibile și adecvate și pe respectarea obligațiilor față de Jobcenter. Reforma este ulterioară hotărârii din acest dosar.