Fakenews – Risc de blackout în România. Cum a fost scoasă din context declarația unui specialist, reinterpretată de nespecialiști și transformată în dezinformare

În plină criză energetică, în social media își fac loc, din nou, teoriile conspirației și anunțuri care induc panica. Tema unui blackout este reluată periodic, în funcție de evenimentele care apar pe agenda publică. Declarațiile autorităților care exclud ca România să rămână fără energie electrică nu îi conving pe amatorii de senzațional și pe cei avizi de reacții în rețelele sociale. 

„Nu suntem în situația pe care ați descris-o (blackout, n.red.),” a declarat premierul Ilie Bolojan, la finalul ședinței de guvern din 6 august. 

Presa, însă, a promovat alte mesaje. Pe 8 august, pe pagina de Facebook DIGI24 se postează : 

„EXCLUSIV Avertismentul experților: România riscă raționalizări obligatorii și blackout, din cauza lipsei investițiilor. Apel către ANRE”

Postarea face trimitere la un articol de pe pagina digi24.ro, cu același titlu, în care este citată experta în energie Otilia Nițu, de la Expert Forum.

Ce spune Otilia Nuțu în articolul postat de Digi24:

„Există totuși un risc crescut și de blackout. Trebuie să accelerăm cât se poate de repede acele investiții în capacități care s-au împotmolit în hârtii birocratice și care ar putea să fie instalate în următoarele câteva luni”, a atras atenția Otilia Nițu.

Declarația dată de Otilia Nițu, în interpretarea dată de Digi24, a fost preluată de presă, de utilizatori de rețele sociale și transformată în anunțuri panicarde.

Ce a spus de fapt Otilia Nițu

„Am spus peste tot că una este blackout-ul și alta este programarea unor întreruperi, dar da, există și un risc mai mare de blackout decât în mod normal, pentru că ai deja un sistem care este supus unei presiuni mai mari decât de obicei. Nu înseamnă că blackout-ul este iminent, ci doar că riscul este puțin mai mare. N-am spus niciodată nimic pe un ton catastrofal”, a explicat Otilia Nițu, pentru G4Media.

Pentru că declarația sa a fost scoasă din context și a creat dezinformare, Otilia Nițu a explicat situația într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Fakenews 2 – Blackout controlat în România

Declarația Otiliei Nițu despre riscul de blackout, scosă din context, nu e singura care se rostogolește pe rețele sociale.

Există o teorie a unui „Blackout controlat în România”, un experiment care ar urma să se desfășoare în țara noastră, și care își găsește adepți care o preiau și o distribuie.

Teoria susține, fără să prezinte dovezi, că România ar putea fi folosită drept „teren de testare” pentru un blackout provocat și controlat. Vulnerabilitățile reale ale sistemului energetic – infrastructură învechită, capacitate redusă și presiuni asupra sistemului – sunt interpretate ca indicii ale unui plan deliberat.

Un blackout nu ar fi doar un accident energetic, ci un instrument de control social: întreruperea curentului ar provoca panică, ar afecta comunicațiile, plățile și aprovizionarea și ar permite autorităților să impună măsuri excepționale și să crească dependența populației de stat. 

Iar în spatele acestor presupuse acțiuni s-ar afla „elite globale”, corporații energetice și centre de putere occidentale, însă fără a nominaliza vreo persoană, instituție, document sau sursă care să susțină aceste acuzații.

Teoria a fost postată prima oară, pe profilul Arhivarul-R7, pe 1 august. În câteva ore, s-a răspândit rapid. 

În acest moment, postarea are peste 1000 de redistribuiri, 1500 de reacții și peste 300 de comentarii.

Arhivarul-R7 este un profil creat în martie 2026 și are conturi și pe TikTok, Telegram și X. Este un adept al teoriilor conspirației, un admirator al lui Călin Georgescu și chiar câștigă bani pe Patreon din vânzarea unor documentare realizate de el.

Ce spun autoritățile despre riscul de blackout

„Nu suntem în situația pe care ați descris-o (blackout, n.red)”, a declarat premierul Ilie Bolojan, la finalul ședintei de guvern din 6 august. 

Premierul a recunoscut criza energetică prin care trece România dar a dat asigurări că este gestionabilă. Guvernul a adoptat planul pentru situații de risc în sectorul energetic.

Bolojan a explicat că planul are caracter preventiv, în contextul secetei severe și al reducerii debitului Dunării. 

Asigurări despre stabilitatea sistemului energetic național a dat, câteva zile mai târziu, secretarul de stat Cristian Bușoi, într-un interviu la TVRInfo. El a explicat și în ce condiții, România ar putea ajunge la un blackout.

“Teoretic, doar dacă avem incendii masive de vegetaţie din cauza caniculei sau, Doamne fereşte, dacă cineva se gândeşte într-un mod nepotrivit şi într-un loc nepotrivit să dea foc la un rest din agricultură şi să se atingă liniile Transelectrica şi de acolo să se declanşeze o reacţie care poate fi reversibilă, dar durează până când va fi reparat. 

Altfel, strict din oprirea Cernavodă 2 nu vom ajunge în situaţia de blackout. E clar că avem multe alte soluţii înainte de a dezechilibra sistemul naţional şi tocmai în acest sens Hotărârea de Guvern şi normativul Transelectrica a fost pentru a reduce acest risc, vorbim de reducerea voluntară de consum şi, evident, deconectarea manuală, pe care chiar nu o văd posibilă la marii consumatori”, a afirmat Cristian Buşoi.

Ce este un blackout

Un blackout este caracterizat prin absența aproape totală a tensiunii într-o zonă a rețelei, ca urmare a deconectării centralelor și a pierderii stabilității sistemului – sursa ENTSOE

România s-a confruntat o singură dată cu un blackout, în 1977.