'Fabrica de români' din inima statului: Cetățenia se vindea cu 15.000 de euro. Peste 900 de dosare, funcționari ANC și acte inventate în Ucraina

O anchetă de amploare a Parchetului General a scos la iveală un mecanism prin care cetățeni străini fără nicio legătură reală cu România ar fi devenit, în acte, descendenții unor români născuți în perioada interbelică. Rețeaua ar fi fabricat certificate de stare civilă în Ucraina, ar fi cumpărat sprijinul unor funcționari ai Autorității Naționale pentru Cetățenie și ar fi cerut până la 15.000 de euro pentru un dosar urgentat. Peste 900 de cereri de cetățenie ar avea legătură cu activitatea grupării, potrivit datelor din referatul de arestare consultat de News.ro.

Ancheta este instrumentată de Secția de Urmărire Penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Procurorii descriu o rețea organizată pe mai multe niveluri: racolarea străinilor interesați de un pașaport românesc, inventarea unor legături de rudenie, falsificarea actelor în Ucraina, introducerea preferențială a dosarelor în Autoritatea Națională pentru Cetățenie și intervenții pentru soluționarea rapidă a cererilor.

Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a două dintre persoanele implicate în dosar.

Cetățeni străini, transformați în descendenții unor români

Mecanismul exploata procedura prevăzută de articolul 11 din Legea cetățeniei române, care permite redobândirea cetățeniei de către foștii cetățeni români și descendenții acestora.

Pentru solicitanții care nu aveau rude originare din România, rețeaua ar fi creat filiații complet artificiale. Actele falsificate indicau că părinții sau bunicii acestora se născuseră în perioada interbelică în teritorii care au aparținut României.

În centrul mecanismului s-ar fi aflat D.M., cunoscută sub numele de „Marina”, o femeie cu cetățenie română și moldovenească. Aceasta ar fi racolat cetățeni din spațiul fost sovietic dispuși să plătească mii de euro pentru obținerea cetățeniei române.

Beneficiarii proveneau în special din Ucraina, Rusia și Republica Moldova, însă procurorii au documentat și cazul unui cetățean tunisian.

Unui tunisian i-au fost inventați bunici născuți la Odesa

Pentru a demonstra mecanismul, anchetatorii au introdus în operațiune un colaborator cu identitate reală, M.A., cetățean tunisian. Acesta a pretins că dorește cetățenia română, deși familia sa nu avea nicio legătură cu România.

Rețeaua ar fi rezolvat problema prin inventarea unei alte istorii de familie.

Documentele pregătite pentru dosar atestau în mod fals că bunicii cetățeanului tunisian s-ar fi născut în regiunea Odesa în anii 1928 și 1932. Prin această filiație artificială, solicitantul devenea, în acte, eligibil pentru redobândirea cetățeniei române.

Actele ar fi fost realizate de P.D., zis „Dima”, cel care se ocupa de falsificarea documentelor de stare civilă în Ucraina.

Acesta ar fi obținut sau plăsmuit certificate de naștere, căsătorie și deces care confirmau poveștile de familie inventate pentru solicitanți.

„Marina”, intermediarul care vindea dosarul complet cu 5.000 de euro

D.M. ar fi fost principalul facilitator al rețelei în România. Aceasta racola clienții, verifica documentele, organiza falsificarea actelor și asigura legătura cu funcționarii din Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Rețeaua ar fi avut un adevărat mercurial, prețurile fiind stabilite în funcție de serviciul solicitat.

Pentru simpla verificare preliminară a unui dosar, D.M. ar fi cerut 100 de euro. Depunerea documentelor costa 500 de euro, iar programarea pentru depunerea jurământului încă 150 de euro.

Un dosar complet „fabricat”, care includea acte de stare civilă falsificate în Ucraina și inventarea filiației românești, costa 5.000 de euro.

Tariful putea ajunge însă la 15.000 de euro atunci când solicitantul dorea și urgentarea soluționării dosarului.

Funcționari din Autoritatea pentru Cetățenie, suspectați că introduceau dosarele în sistem

Procurorii susțin că mecanismul nu ar fi putut funcționa fără sprijin din interiorul Autorității Naționale pentru Cetățenie.

S.V., consilier superior și registrator în cadrul instituției, este acuzată că ar fi primit și înregistrat preferențial dosarele intermediate de „Marina”, chiar dacă acestea erau incomplete sau conțineau documente care prezentau indicii vizibile de falsificare.

Funcționara ar fi modificat programări, ar fi eliberat preferențial bonuri de ordine și ar fi acceptat depunerea unor dosare fără prezența fizică a solicitanților.

Pentru fiecare dosar introdus în sistem, funcționarii implicați ar fi primit între 300 și 500 de euro.

În anchetă apare și B.G.R., un alt consilier superior al ANC, despre care procurorii susțin că ar fi primit, verificat și înregistrat cererile intermediate de D.M., tratând superficial autenticitatea documentelor.

Dosarul menționează și implicarea unor avocați care ar fi asistat la depunerea cererilor și ar fi facilitat comunicarea dintre intermediari și funcționarii instituției.

Instrucțiuni pentru evitarea camerelor: „Te faci că completezi o hârtie”

Interceptările realizate în dosar surprind discuții despre modul în care intermediarii trebuiau să se comporte în sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie pentru a nu atrage atenția.

Într-o conversație, funcționara S.V. o instruia pe D.M. să o contacteze din sala în care erau depuse documentele și să simuleze completarea unei hârtii în apropierea ferestrei:

S.V.: „Ba da! Când vii, mă suni din sală, de la geam! Stăm la fereastră! Și te faci că completezi o hârtie! Da?”

D.M.: „Dar nu... acolo nu-s camere, nu?”

S.V.: „Nu, mă! Că stăm la geam! (...) Atunci vino până în ora nouă. Când vin paparudele astea.”

În discuțiile dintre cele două apărea și termenul „medicamente”, despre care anchetatorii bănuiesc că ar fi putut reprezenta un cod folosit pentru bani sau documente.

La percheziții, în locuința fiicei funcționarei S.V. ar fi fost găsită o pungă care conținea o sumă importantă de bani în euro.

Certificate de limba română pentru solicitanții care nu cunoșteau românește

Un alt palier al afacerii privea îndeplinirea cerințelor lingvistice.

Solicitanților care nu cunoșteau limba română le-ar fi fost oferite certificate lingvistice falsificate, necesare pentru completarea dosarelor.

Ș.V., acuzată de trafic de influență, s-ar fi ocupat și de procurarea acestor documente. Tarifele pentru un certificat care atesta în fals cunoașterea limbii române ar fi variat între 600 și 1.000 de euro.

Aceeași persoană ar fi pretins că poate interveni la nivelul conducerii Autorității pentru Cetățenie și că poate garanta soluționarea rapidă a unui dosar.

15.000 de euro pentru cetățenie până la sfârșitul anului

Pentru urgentarea cererii cetățeanului tunisian folosit drept colaborator, Ș.V. ar fi solicitat 15.000 de euro.

În schimbul banilor, aceasta ar fi promis că dosarul va fi soluționat până la sfârșitul anului 2026. Ș.V. susținea că are influență asupra unei persoane numite „Claudia”, pe care o descria drept „șefa la tot” în cadrul ANC.

Interceptările surprind modul în care femeia încerca să justifice tariful cerut:

Ș.V.: „Dacă ție îți spune cineva că te costă două mii sau cinci mii, nu există așa ceva... adică se dau douăzeci de mii, se dau douăzeci și cinci de mii...”

M.A.: „Da, da! Sunt convins...”

Ș.V.: „O cheamă Claudia, este direct... șefa la tot ANC-ul, m-ai înțeles? Îți dau numele întreg. Adică eu îți dau numele exact la cine te duci, dar s-o aduc acum să-i zic: «Uite, vrea să te vadă», nu pot...”

Afirmațiile referitoare la presupusa influență exercitată asupra conducerii ANC fac parte din discuțiile interceptate. Ancheta urmează să stabilească dacă influența invocată era reală sau doar pretinsă pentru obținerea banilor.

Flagrant cu 7.500 de euro pe terasa unui restaurant

Momentul decisiv al operațiunii s-a produs pe 28 iulie 2026.

Ș.V. s-a întâlnit cu M.A. pe terasa unui restaurant din București pentru a primi prima jumătate din suma negociată. Colaboratorul i-a înmânat un plic care conținea 7.500 de euro.

Femeia ar fi introdus plicul într-o geantă de lux, moment în care procurorii și polițiștii au intervenit și au imobilizat-o.

Banii fuseseră marcați și puși la dispoziția colaboratorului în cadrul operațiunii de prindere în flagrant.

În paralel, anchetatorii au folosit și un investigator sub acoperire, cu numele de cod „B.R.”, pentru documentarea relațiilor dintre intermediari, falsificatori și funcționarii ANC.

Peste 900 de dosare, legate de activitatea grupării

Amploarea mecanismului este indicată de numărul cererilor de acordare sau redobândire a cetățeniei care ar avea legătură cu persoanele cercetate.

În intervalul de 11 luni analizat de anchetatori ar fi fost depuse peste 900 de dosare asociate activității grupării.

Procurorii urmează să stabilească pentru fiecare cerere în parte dacă documentele sunt autentice, dacă beneficiarii îndeplineau condițiile legale și dacă cetățenia română a fost acordată în baza unor filiații inventate.

Dosarul penal nr. 2625/159/P/2025 descrie un circuit complet: beneficiarul plătea intermediarul, falsificatorul construia o origine românească fictivă, funcționarii introduceau dosarul în sistem, iar persoanele care pretindeau influență promiteau urgentarea aprobării.

Două dintre persoanele cercetate au fost arestate preventiv pentru 30 de zile, printr-o decizie a Curții de Apel București. Măsura preventivă nu înlătură prezumția de nevinovăție, iar acuzațiile urmează să fie analizate de instanță.