F-16 ale României au doborât drone rusești Geran-4

Pe 17 octombrie, avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Române au fost ridicate de urgență pentru a intercepta două drone rusești cu reacție care au pătruns în spațiul aerian al României.

În total, șase drone care au trecut granița au fost doborâte în acea zi, iar piloții români au folosit rachete în locul tunului clasic de la bord pentru a elimina amenințarea aeriană.

Cu ce se deosebesc noile drone rusești Geran-4

Deși seamănă la bază cu modelele clasice Shahed-136 sau Geran-2, noua dronă Geran-4 este echipată cu un motor cu reacție care îi permite să zboare mult mai sus și să atingă viteze de 450-500 km/h.

Această viteză ridicată reduce semnificativ timpul pe care armata îl are la dispoziție pentru a o detecta și a o distruge, făcând-o mult mai greu de oprit cu armamentul antiaerian clasic de la sol.

Ministerul Apărării din România nu a dezvăluit ce armă a folosit F-16 pentru a doborî dronele Geran-4 care intrau.

Cu toate acestea, un F-16 românesc poartă două rachete aer-aer: racheta cu rază scurtă de acțiune AIM-9X Sidewinder și racheta ghidată radar activă AIM-120 AMRAAM. În plus, este echipat cu tunul Gatling M61A1 Vulcan de 20 mm cu șase țevi.

De ce s-au folosit rachete în locul tunului de bord

Într-un caz anterior, pe 20 august 2026, un F-16 al Forțelor Aeriene Române și-a folosit tunul M61A1 Vulcan de 20 mm pentru a distruge o dronă maritimă încărcată cu explozibil care naviga în apropierea platformei de gaze Neptun Deep din Marea Neagră.

Cu toate acestea, focul de tun nu a distrus complet drona, iar o echipă de eliminare a explozibililor (EOD) a Marinei Române a intervenit ulterior și a neutralizat-o.

În cel mai recent caz care a implicat cele două drone Geran-4 cu mișcare rapidă, este foarte puțin probabil ca un pilot de F-16 să fi folosit tunul Vulcan de la bord, chiar dacă acesta este perfect capabil împotriva dronelor Geran-2 care au o viteza mișcare relativ mică, conform unor observatori militari și OSINT.

Acest lucru se datorează faptului că un Geran cu reacție, este de obicei o țintă dificil de atacat în siguranță și constant cu tunul, pentru că necesită o distanță mai mică între aeronavă și țintă.

Vulcan trage până la 100 de focuri pe secundă, astfel încât poate trimite un flux dens de focuri prin zona de tragere.

Cu toate acestea, partea dificilă într-o astfel de angajament poate fi îndreptarea acelui flux către o țintă mică, cu mișcare foarte rapidă, de-a lungul liniei vizuale a avionului de vânătoare, ceea ce ar trebui să excludă utilizarea tunurilor de la bord, având în vedere că aceste misiuni sunt contratimp.

Mai mult, Geran-4 poartă un focos exploziv mare. Dacă ar fi detonate, fragmentele de focos ar putea deteriora avionul F-16, în special de la mică distanță.

Detalii despre misiunile F-16 și armamentul utilizat

Într-un caz anterior, în septembrie 2025, o dronă rusească a intrat în spațiul aerian românesc timp de 50 de minute în timpul unui atac asupra Ucrainei, în urma căruia a fost interceptată de F-16.

Cu toate acestea, aeronava românească nu a tras din cauza îngrijorărilor legate de daunele colaterale în timpul angajamentului.

În acest incident, piloții care urmăreau Geran-4 ar fi putut decide în mod similar să distrugă dronele dintr-o singură lovitură, în cel mai sigur mod posibil: folosind o rachetă aer-aer în loc de tunul de la bord, ceea ce ar fi fost mult mai ieftin.

Piloții români de F-16 au folosit cel mai probabil Sidewinder pentru a neutraliza dronele, așa cum au făcut și în cazul doborârii din iulie 2026.

Avioanele F-16 românești transportă în mod curent rachete AIM-9 din familia Sidewinder, inclusiv AIM-9M și mai modernul AIM-9X Block II, pentru poliție aeriană și angajamente pe rază scurtă de acțiune.

Bilanțul intervențiilor armatei române în spațiul aerian

Deși aeronava este echipată și cu racheta AIM-120 AMRAAM, testată în luptă, piloții de F-16 au folosit cel mai probabil Sidewinder pentru a doborî dronele, deoarece este o armă cu rază scurtă de acțiune, cu căutare bazată pe detectarea căldurii, potrivită pentru un angajament în care F-16 poate identifica vizual o dronă.

Între timp, AIM-120 este conceput în principal pentru angajamente ghidate radar pe rază medie și lungă de acțiune.

AIM-120 AMRAAM ar putea, de asemenea, să distrugă o dronă, dar raza de acțiune și capacitățile sale suplimentare nu sunt necesare pentru acest tip de misiune.

În plus, piloții români ar fi putut folosi Sidewinder deoarece acesta folosește imagistica în infraroșu pasiv pentru a urmări căldura unei ținte. Întrucât variantele Geran-4 prezintă probabil semnături termice foarte vizibile pentru optica de căutare a căldurii.

Mai mult, dacă F-16 s-a apropiat deja suficient de mult pentru a identifica și urmări drona - așa cum sugerează informațiile disponibile - Sidewinder ar fi avut tot ce îi trebuia pentru a o doborî.

De asemenea, merită menționat faptul că, atât Sidewinder, cât și AMRAAM sunt exponențial mai scumpe decât Geran-4.

Deși impun costuri mari pentru România, un AMRAAM costă în general mai mult decât un Sidewinder.

Prin urmare, utilizarea sa împotriva unei drone de atac unidirecționale relativ ieftine poate consuma inutil o armă mai scumpă, ceea ce face ca Sidewinder să fie o opțiune mai plauzibilă.

Conform MApN, în acest an s-au înregistrat 97 de atacuri în apropierea frontierei, au fost ridicate de la sol 77 de aeronave, au avut loc 35 de pătrunderi neautorizate, iar 6 drone au fost doborâte, 44 de drone sau fragmente au fost identificate/ridicate/neutralizate şi 2 mine marine, aflate în derivă în ZEE sau eşuate pe ţărm, au fost neutralizate.