EXCLUSIV | Judecătorul Marius Peter: „Inteligența Artificială trebuie integrată responsabil și într-un cadru clar reglementat” (Partea a II-a)

Un interviu realizat de Dr. Adrian Leonard Mociulschi

Digitalizarea justiției și dezvoltarea accelerată a Inteligenței Artificiale deschid o nouă etapă de reflecție asupra modului în care tehnologia poate transforma activitatea instanțelor. Dincolo de promisiunile automatizării și ale procesării rapide a informației, apar întrebări esențiale privind limitele acestor instrumente, protecția datelor sensibile și păstrarea responsabilității umane în actul de judecată.

În a doua parte a dialogului nostru, judecătorul Marius Peter analizează gradul real de pregătire al sistemului judiciar pentru integrarea Inteligenței Artificiale, beneficiile concrete pe care aceste tehnologii le pot aduce în activitatea instanțelor și condițiile necesare pentru utilizarea lor într-un cadru sigur și responsabil. De la dosarul electronic și platformele de jurisprudență până la provocările legate de protecția datelor, securitatea cibernetică și menținerea controlului uman asupra proceselor judiciare, interviul oferă o perspectivă obiectivă asupra unei transformări care începe deja să modeleze justiția contemporană.

Adrian Leonard Mociulschi: Domnule judecător, de la registrele ținute pe hârtie și arhivele clasice până la dosarul electronic și platformele digitale, sistemul judiciar a parcurs în ultimele decenii un proces amplu de modernizare. Astăzi, pe fondul dezvoltării accelerate a Inteligenței Artificiale, apare firesc întrebarea dacă această transformare este suficientă pentru a susține o nouă etapă tehnologică.

Considerați că nivelul actual de digitalizare al justiției oferă premisele necesare pentru integrarea pe scară largă a Inteligenței Artificiale?

Marius Peter: Înainte de a discuta despre integrarea Inteligenței Artificiale în sistemul judiciar, cred că este important să clarificăm un aspect care, în opinia mea, este adesea privit într-o lumină prea optimistă. Deși în ultimele decenii instanțele judecătorești au parcurs un amplu proces de digitalizare, eu nu consider că această digitalizare constituie, în mod real, o premisă naturală pentru introducerea sistemelor de IA în activitatea judiciară.

Trecerea de la mașina de scris la calculator, de la registrele ținute manual la evidențe electronice sau de la comunicarea actelor de procedură prin poștă la comunicarea prin e-mail sunt, desigur, evoluții necesare, dar ele țin mai degrabă de modernizarea administrativă a instanțelor decât de pregătirea infrastructurii pentru integrarea IA.

Mai mult, nivelul actual de digitalizare nu este, după părerea mea, suficient de avansat pentru a susține, în mod firesc, o tranziție către utilizarea pe scară largă a instrumentelor de Inteligență Artificială. Chiar și în prezent, o parte importantă a corespondenței oficiale dintre instanțe și numeroase instituții ale statului este transmisă încă prin fax sau pe suport hârtie.

Acest fapt demonstrează că digitalizarea, deși reală, rămâne inegală și incompletă, iar infrastructura tehnică nu a ajuns încă la nivelul la care să poată constitui o premisă solidă pentru integrarea Inteligenței Artificiale în toate procesele judiciare.

Adrian Leonard Mociulschi: Chiar dacă infrastructura actuală nu pare încă suficient de matură pentru o integrare extinsă a Inteligenței Artificiale în sistemul judiciar, există deja semne că anumite aplicații pot fi utilizate cu succes în activitatea instanțelor.

Care sunt, din perspectiva dumneavoastră, domeniile în care Inteligența Artificială poate genera cele mai rapide și mai vizibile beneficii?

Marius Peter: Există deja câteva instrumente și platforme care permit testarea și integrarea punctuală a Inteligenței Artificiale în activitatea instanțelor. Dosarul electronic, platforma Rejust.ro și tranziția către noul sistem ECRIS 5 reprezintă exemple concrete ale unei infrastructuri care poate susține utilizarea unor astfel de tehnologii în anumite activități specifice. Din această perspectivă, chiar dacă IA nu este o consecință directă a digitalizării, ea poate contribui la eficientizarea unor procese și la îmbunătățirea modului în care este gestionată informația juridică.

În ciuda limitelor actuale ale digitalizării, cred că există deja o serie de activități în care sistemele de inteligență artificială pot aduce beneficii imediate și vizibile. Aceste beneficii nu țin de zona decizională, ci de acele procese care consumă timp, resurse umane și energie, fără a implica raționamentul juridic propriu-zis. Din această perspectivă, în opinia mea, IA poate deveni un instrument tehnologic valoros în mai multe direcții importante.

Sistemele de IA pot contribui deja la eficientizarea activităților administrative ale instanțelor, la redactarea și procesarea actelor procedurale, la accesul rapid la informație juridică relevantă și la analiza practicii judiciare. Prin automatizarea unor sarcini repetitive, facilitarea documentării și identificarea rapidă a jurisprudenței aplicabile, aceste tehnologii pot reduce volumul de muncă administrativă și pot sprijini profesioniștii dreptului în gestionarea unor cantități tot mai mari de informații.

În același timp, ele pot oferi o imagine de ansamblu asupra tendințelor jurisprudențiale și pot contribui la o mai bună înțelegere a practicii judiciare, fără a substitui însă raționamentul juridic și responsabilitatea care aparțin judecătorului.

Adrian Leonard Mociulschi: Din cele prezentate până acum, reiese că Inteligența Artificială poate oferi beneficii concrete și imediate în numeroase activități ale instanțelor, fără a se substitui raționamentului juridic al judecătorului. Tocmai de aceea, discuția se mută firesc către garanțiile necesare utilizării unor astfel de instrumente într-un domeniu în care responsabilitatea și încrederea publică sunt fundamentale.

Care sunt, din perspectiva dumneavoastră, condițiile esențiale pentru o integrare sigură și responsabilă a Inteligenței Artificiale în sistemul judiciar?

Marius Peter: Menținerea controlului uman reprezintă una dintre condițiile fundamentale ale integrării Inteligenței Artificiale în sistemul judiciar. Rezultatele generate de astfel de sisteme trebuie verificate și validate de grefier sau de judecător, iar utilizarea lor nu trebuie să conducă la substituirea analizei critice și a responsabilității profesionale. Inteligența Artificială poate sprijini activitatea judiciară, dar nu poate înlocui factorul uman în procesul de evaluare și decizie.

La fel de importantă este problema securității cibernetice și a protecției datelor. Sistemul judiciar lucrează cu informații sensibile, iar utilizarea sistemelor de IA introduce riscuri suplimentare din perspectiva scurgerilor de date, a accesului neautorizat sau a exploatării unor eventuale vulnerabilități tehnice. Orice integrare a IA trebuie să fie însoțită de garanții solide de securitate cibernetică. Tocmai din aceste motive, o implementare a unui mecanism care să permită rularea unor modele de IA în rețeaua internă a instanțelor de judecată (beneficiind astfel de protecția cibernetică oferită de această rețea), fără nicio legătură cu mediul virtual exterior, este luată în calcul la acest moment, fiind într-o fază incipientă de evaluare.

Privind ansamblul, cred că beneficiile IA ar putea fi imediate, vizibile și ar putea îmbunătăți eficiența sistemului judiciar. În același timp însă, riscurile utilizării unor astfel de mecanisme sunt mai profunde, mai greu de prevăzut și pot afecta negativ actul de justiție dacă nu sunt gestionate cu prudență. Tocmai de aceea, cred că sistemele de IA ar trebui integrate responsabil, într-un cadru foarte clar reglementat, cadru care ar trebui să prevadă atât rolul clar definit al acestora, cât și garanțiile pentru prevenirea posibilelor riscuri.

Așa cum am arătat și în prima parte a dialogului nostru, cred că o dezbatere reală, amplă și în cunoștință de cauză asupra modului în care Inteligența Artificială poate fi utilizată în activitatea instanțelor judecătorești este esențială pentru evitarea unor utilizări necontrolate în zone sensibile ale procesului judiciar.

Adrian Leonard Mociulschi: Vă mulțumim, domnule judecător, pentru analiza obiectivă și echilibrată oferită cititorilor noștri asupra oportunităților, limitelor și condițiilor necesare pentru integrarea Inteligenței Artificiale în sistemul judiciar.

În partea a treia și ultima a acestui dialog, vom aborda poate întrebarea fundamentală a întregii dezbateri: reprezintă Inteligența Artificială doar o nouă etapă în lunga istorie a marilor revoluții tehnologice sau ne aflăm în fața unei transformări fără precedent, capabile să schimbe nu doar instrumentele pe care le folosim, ci însăși natura proceselor cognitive și a raționamentului uman?

Rămâneți alături de noi pentru concluzia acestei conversații despre tehnologie, justiție și viitorul relației dintre om și Inteligența Artificială.

Un interviu realizat de Dr. Adrian Leonard Mociulschi