EXCLUSIV | Cultul lăcomiei la vârful Justiției: un magistrat de top a obținut, în instanță, o pensie mai mare decât ultimul salariu, la trei ani după ce legea nu mai permitea acest lucru

O sentință definitivă a Curții de Apel București a reușit să-i ofere unui magistrat de la Înalta Curte de Casație și Justiție o pensie mai mare decât ultimul salariu, la trei ani după ce prevederea care permitea acest lucru a fost abrogată.

Magistratul primise inițial o pensie egală cu ultimul salariu, așa cum prevedea legea la momentul pensionării, dar a fost nemulțumit și a contestat decizia de pensionare în instanță, cerând să i se aplice o lege deja abrogată, mai favorabilă.

Tribunalul București i-a respins acțiunea în procesul de fond, dar în apel, Curtea de Apel București i-a satisfăcut pretențiile. A fost nevoie de un complet de divergență pentru a răsturna verdictul Tribunalului.

Magistratul în cauză este Aneta Ionescu, prim-magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție. Chiar dacă nu judecă procese și nu pronunță sentințe, magistrații-asistenți au un rol important în gestionarea dosarelor și se bucură de același statut și aceleași privilegii ca judecătorii.

Legea care taie pensia

În toamna anului 2023, Parlamentul a adoptat o lege menită să curme o situație scandaloasă, care dăinuia de cinci ani: pensiile magistraților erau mai mari decât ultimul salariu încasat.

Anomalia data din anul 2018, când au fost transferate contribuțiile sociale de la angajator la angajat. În cazul pensiilor speciale din magistratură, nu fuseseră aduse corecțiile necesare, astfel încât să fie menținute valorile nete anterioare. Prin urmare, la un brut sensibil mai mare, aplicarea unui procent de 80% ducea la o pensie mai mare decât ultimul salariu net.

Legea adoptată în 2023 limita cuantumul pensiei la valoarea ultimului salariu net, chiar dacă din calcul reieșea mai mare. A fost publicată în Monitorul Oficial pe 20 octombrie 2023, dar prevedea că intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024.

În normele tranzitorii, noua lege păstra condițiile de pensionare mai favorabile, din legea veche, pentru judecătorii care îndeplineau condițiile de pensionare înainte de 1 ianuarie 2024, dar care fie nu depuseseră încă cereri de pensionare, fie le depuseseră, dar încă nu trecuseră cele 45 de zile în care aceste cereri se procesează și se emite decizia de pensionare.

Cu nouă luni mai devreme

Aneta Ionescu, prim-magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție, și-a depus cererea de pensionare pe 22 decembrie 2023, când noua lege era deja publicată, dar încă nu intrase în vigoare.

După cum avea să se dovedească ulterior, Aneta Ionescu a vrut să profite de norma tranzitorie conform căreia beneficiază pe prevederile mai favorabile cei care și-au depus cererile înainte de intrarea în vigoare a legii noi, dar nu au primit încă decizia de pensionare, adică se află în perioada de 45 de zile de verificare a documentelor.

Aneta Ionescu avea însă o problemă: la momentul depunerii cererii, ea nu îndeplinea condițiile de pensionare. Mai avea de așteptat nouă luni ca să facă vechimea minimă de 25 de ani în magistratură.

Aneta Ionescu a intrat în magistratură pe 24 septembrie 2004, după ce anterior lucrase vreme de 5 ani ca avocat, perioadă asimilată cu magistraura. Prin urmare, ea urma să facă 25 de ani de magistratură abia pe 24 septembrie 2024. Or ea își depusese cererea de pensionare pe 22 decembrie 2023.

În consecință, Casa de Pensii București i-a respins cererea de pensionare pe 13 iunie 2024, pe motiv că nu îndeplinea condiția de vechime.

Aneta Ionescu a făcut o nouă cerere de pensionare pe 29 octombrie 2024, deci după ce îndeplinise vechimea de 25 de ani, iar aceasta i-a fost aprobată pe 11 noiembrie, când s-a emis decizia de pensionare.

I s-a calculat o pensie brută de 31.000 de lei și o pensie netă de 25.600 de lei. Însă cum aceasta din urmă era mai mare decât ultimul salariu net, pensia finală i-a fost stabilită conform legii noi, fiind plafonată la valoarea ultimului salariu: 22.700 de lei.

Procesele și completul de divergență

Aneta Ionescu a fost nemulțumită și a atacat în instanțe ambele decizii ale Casei de Pnesii: atât decizia prin care i s-a refuzat prima cerere de pensionare, cât și decizia prin care i s-a limitat pensia la valoarea ultimului salariu. Ea cerea, în esență, ca pensia să-i fie calculată pe legea veche, care îi dădea o pensie mai mare decât ultimul salariu, și nu pe legea nouă, pentru că a depus cererea înainte de intrarea în vigoare a legii noi.

Prima instanță, Tribunalul București, i-a respins acțiunea, argumentând că momentul de referință nu este cel al depunerii cererii de pensionare, ci cel în care solicitantul îndeplinește condițiile de pensionare. Altminteri, a precizat instanța, ar deveni „inaplicabile noile prevederi legale, întrucât ar însemna că orice magistrat care depune formal o cerere de pensionare îşi prezervă dreptul cu mult timp înainte şi evită astfel aplicarea unor reglementări noi din proprie iniţiativă”.

Aneta Ionescu a atacat decizia la Curtea de Apel, la secția a VII-a civilă. Dosarul a ajuns la un compet de doi judecători, Monica Popa și Ionuț Voina. Cei doi nu s-au putut pune de acord asupra soluției. Potrivit unor surse din Curtea de Apel, Monica Pop ar fi vrut să întoarcă verdictul Tribunalului, iar Ionuț Voina să respingă apelul Anetei Ionescu și să mențină soluția de la fond.

În cele din urmă, s-a format un complet de divergență. Conform surselor, a intrat în complet șefa secției a VII-a civilă, judecătoarea Mihaela Bogea. Aceasta a înclinat balanța și a răsturnat verdictul de la Tribunal.

Potrivit minutei, instanța obligă Casa de Pensii să anuleze cele două decizii contestate și să recalculeze pensia conform legii în vigoare la data depunerii primei cereri de pensionare (decembrie 2023), dar cu aplicare de la data împlinirii vechimii de 25 de ani (septembrie 2024). Prin această formulare, instanța recunoaște implicit că, în decembrie 2023, Aneta Ionescu nu îndeplinea condițiile de pensionare.

Sentința a fost pronunțată pe 22 septembrie 2026, dar motivarea încă nu a fost publicată, deși au expirat cele 30 de zile cerute de lege.

Verdictul deschide, cel puțin teoretic, o ipoteză tulburătoare: dacă toți magistrații din România, inclusiv cei aflați la început de carieră, ar fi fost la fel de inspirați ca Aneta Ionescu și și-ar fi depus cereri de pensionare înainte de 1 ianuarie 2024, legea cea nouă nu i s-ar mai fi aplicat nimănui și toți ar fi beneficiat, în continuare, de pensii mai mari decât ultimul salariu în plată.

G4 Media a încercat să ia legătura cu Aneta Ionescu prin toate căile posibile – telefon, e-mail, prin biroul de presă al Înaltei Curți – dar aceasta nu dat curs solicitărilor de a-și exprima un punct de vedere.

Ca urmare a acestei decizii, Aneta Ionescu a câștigat în plus la pensie aproape 3.000 de lei, puțin mai mult decât pensia medie din România.