Euro digital avansează: Parlamentul European sprijină proiectul

Parlamentul European a făcut un nou pas important în direcția introducerii euro digital, un proiect discutat de ani buni la nivelul instituțiilor europene.

Banca Centrală Europeană a început încă din 2020 să analizeze fezabilitatea unei versiuni digitale a monedei unice, iar Comisia Europeană a venit cu propunerea legislativă în 2023. După negocieri îndelungate și rezistență din partea sectorului politic și financiar, proiectul a primit acum o primă undă verde din partea eurodeputaților. Consiliul Uniunii Europene își exprimase deja acordul în decembrie, potrivit Il Post.

Urmează dezbateri în plen, iar dacă negocierile finale se încheie fără blocaje până la finalul lui 2026, euro digital ar putea deveni realitate începând cu 2029. Calendarul, însă, rămâne flexibil.

În forma propusă, euro digital va avea statut de mijloc legal de plată și va trebui acceptat în toate statele din zona euro. Practic, utilizatorii vor avea la dispoziție un portofel digital, accesibil printr-o aplicație, care le va permite să plătească în magazine, online sau să transfere bani rapid între persoane.

Un detaliu important este că plățile nu vor implica comisioane pentru utilizatori. Comercianții vor suporta costuri limitate, reglementate prin lege, pentru a reduce taxele percepute în prezent de marile rețele private. Sistemul ar urma să fie unitar la nivel european, inclusiv pentru tranzacțiile transfrontaliere.

Susținătorii proiectului afirmă că euro digital ar putea facilita accesul la plăți electronice pentru persoanele fără cont bancar, prin posibilitatea de a încărca numerar în portofelul digital, inclusiv prin intermediul oficiilor poștale. De asemenea, ar reduce dependența Europei de giganți financiari americani precum Visa, Mastercard sau PayPal.

Criticii, pe de altă parte, privesc inițiativa cu rezerve. Unii se tem că, în timp, moneda digitală ar putea marginaliza utilizarea numerarului. BCE respinge acest scenariu, insistând că euro digital va fi doar o alternativă. Totuși, tendința este evidentă: între 2016 și 2024, plățile cash au scăzut de la peste 79% la 52% în Europa.

Alte îngrijorări vizează confidențialitatea. Există voci care avertizează că sistemul ar putea facilita monitorizarea tranzacțiilor. Oficialii BCE afirmă că arhitectura va permite inclusiv plăți offline, pentru a menține un nivel de discreție similar cu cel al numerarului.

În paralel, sectorul bancar privește cu prudență proiectul. Există temeri că o parte din fluxurile financiare s-ar muta din bănci în portofele digitale, afectând veniturile din comisioane. De asemenea, migrarea economiilor ar putea pune presiune pe sistemul financiar.

Pentru a preveni astfel de riscuri, BCE ia în calcul plafonarea sumelor ce pot fi deținute în euro digital, undeva între 3.000 și 4.000 de euro, fără dobândă. Acesta reprezintă un compromis tehnic și politic într-un proiect care, deși avansează, încă nu și-a consumat toate controversele.