Eugen Tomac cere comasarea a peste 1.500 de primării și reorganizarea județelor

Europarlamentarul Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan, susține că reforma administrației publice locale trebuie să devină „prioritatea zero” a României și afirmă că peste 1.500 de primării ar trebui comasate, deoarece nu se mai pot autofinanța. Tomac consideră că statul trebuie să creeze rapid cadrul care să stimuleze comasarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale și cere deschiderea unei dezbateri inclusiv cu privire la reorganizarea județelor.

Declarațiile au fost făcute vineri, într-un interviu acordat Radio Sky, în care europarlamentarul a vorbit despre reformele pe care România le-a amânat în ultimii ani, despre un stat pe care îl consideră „extrem de stufos și ineficient”, dar și despre necesitatea unei noi legi a salarizării și accelerarea digitalizării administrației.

„Prioritatea zero a României astăzi este legată de reforme. Este reforma administrației publice locale. În România, datele pe care le avem astăzi, peste 1.500 de primării trebuie comasate, pentru că nu se mai pot autofinanța”, a afirmat Eugen Tomac.

Peste 1.500 de primării vizate. Tomac cere statului să încurajeze comasarea voluntară

Consilierul onorific al președintelui susține că statul ar trebui să creeze într-un termen cât mai scurt mecanismele necesare pentru încurajarea unirii voluntare a primăriilor care nu mai au capacitatea financiară de a funcționa singure.

„Din acest punct de vedere, statul are obligația, în termenul cel mai scurt, să creeze cadrul necesar pentru a impulsiona voluntar această comasare și eu am ferma convingere că acest lucru se poate întâmpla chiar și într-un moment atât de complicat precum cel prin care trecem”, a declarat Tomac.

Tema comasării primăriilor a fost urmată de o poziție și mai amplă privind arhitectura administrativă a României. Europarlamentarul consideră că trebuie pusă pe masa dezbaterii inclusiv reorganizarea județelor.

„Mai mult decât atât, cred că trebuie să avem curajul să discutăm și despre o reorganizare a județelor, pentru că nu mai putem funcționa”, a spus Eugen Tomac.

„Avem în continuare un stat extrem de stufos și ineficient”

Tomac a susținut că România ar fi rămas în urmă în privința reformei administrative față de celelalte state europene și a descris actuala structură a statului drept una excesiv de stufoasă și ineficientă.

„Suntem singurul stat din Europa care, după ce a intrat în Uniunea Europeană, nu a realizat această reformă administrativă. Avem în continuare un stat extrem de stufos și ineficient și eu cred că inclusiv pe acest subiect trebuie să fim pregătiți să discutăm”, a afirmat europarlamentarul.

În opinia sa, o asemenea reorganizare administrativă nu ar presupune în mod obligatoriu revizuirea Legii fundamentale.

„Nu avem nevoie de modificarea Constituției pentru a reorganiza administrativ România”, a declarat Tomac.

Tomac acuză amânarea reformelor: „Am avut aproape cinci ani la dispoziție”

Europarlamentarul a criticat și modul în care clasa politică a gestionat reformele asumate de România, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență, susținând că deciziile importante au fost împinse până în ultimul moment din considerente politice.

„Am avut aproape cinci ani la dispoziție pentru a lua o serie de decizii benefice pentru statul român. Din rațiuni politicianiste, aș spune eu, aceste decizii au fost amânate până peste posibil și iată-ne acum în această criză politică prelungită, cu decizii-cheie pe care trebuie să le luăm în favoarea României, pe angajamente pe care noi, până la urmă, ca stat ni le-am asumat”, a afirmat Eugen Tomac.

El a atras atenția că angajamentele negociate cu instituțiile europene nu aparțin unui anumit partid sau Guvern, ci statului român, indiferent de formula politică aflată temporar la putere.

„Ce nu înțeleg oamenii politici este că în relația, de exemplu, cu Comisia Europeană discutăm despre reprezentarea României, nu a unui partid politic, indiferent de numele lui. Și atunci când statul român, prin Guvernul său, indiferent că a fost PSD, că a fost PNL-PSD, că a fost Guvern minoritar de dreapta, și-a asumat niște angajamente, angajamentele respective sunt în numele statului român”, a spus Tomac.

Europarlamentarul a enumerat între restanțele importante energia, sănătatea și salarizarea unitară.

„Am avut la dispoziție ani la rând pentru a rezolva și situația din energie, și situația din sănătate și situația, nu mai vorbim de mult discutata și extrem de controversata lege a salarizării unitare. Toate aceste lucruri au fost angajamente ale statului român, nu ale unui partid în relația cu Comisia Europeană”, a declarat acesta.

Cotroceniul caută consens pentru noua lege a salarizării

O altă componentă a reformei statului abordată de Tomac este noua lege a salarizării. Consilierul onorific al lui Nicușor Dan a afirmat că Administrația Prezidențială este direct interesată de găsirea unei formule care să obțină consens politic și să permită îndeplinirea angajamentului din PNRR.

Tomac a recunoscut că subiectul provoacă îngrijorare și a pus dificultățile actuale pe seama faptului că dezbaterea și consultarea nu au fost făcute din timp.

„Avem nevoie de o nouă lege a salarizării care să creeze un sistem echitabil. Din păcate, pentru că s-a ratat foarte mult timp și nu a existat o consultare serioasă, pragmatică și cu toate părțile implicate din timp, acum suntem în acest al doisprezecelea ceas în care se încearcă o formulă de compromis și sper să se găsească această soluție necesară”, a spus Tomac.

El a indicat explicit interesul Administrației Prezidențiale pentru deblocarea reformei.

„Cel puțin Administrația Prezidențială este extrem de interesată ca inclusiv acest angajament din PNRR privind salarizarea să găsească consensul necesar din partea partidelor pentru a trece, evident fără, și o spun cât se poate de cinstit, fără a crea mai multă confuzie decât este cazul. Eu cred că ne îndreptăm în această direcție, dar evident că ultimul cuvânt îl vor avea partidele politice atunci când vor trebui să dezbată acest proiect în Parlament”, a declarat Eugen Tomac.

Digitalizarea, o altă „mare restanță” a României

Tomac a inclus digitalizarea printre reformele structurale care ar trebui accelerate de viitorul Guvern, apreciind că aceasta ar putea schimba semnificativ relația cetățeanului cu instituțiile publice.

„Una dintre marile restanțe pe care le avem ca țară, și asta afectează pe fiecare român în parte până la urmă, este digitalizarea, despre care discutăm foarte puțin și care în mod clar ne-ar schimba tuturor viața”, a afirmat europarlamentarul.

Discuția a ajuns și la vulnerabilitatea sistemelor informatice ale statului în fața atacurilor cibernetice. Tomac a susținut că incidentele din ultimii ani ar trebui să determine autoritățile să investească mai mult în protecție, nu să abandoneze procesul de digitalizare.

„Toate aceste experiențe nefericite ne obligă să acționăm pe viitor mult mai pregătiți, pentru că este clar că în era digitalizării aceste atacuri, fie că sunt susținute de actori statali sau non-statali, este greu să demonstrezi acest lucru imediat. Dar este clar că România este, la fel ca toată Europa, expusă în fața acestor amenințări. Trebuie să avem capacități de protecție mult mai serioase și mult mai puternice”, a declarat consilierul prezidențial.

Tomac a insistat însă că vulnerabilitățile informatice nu trebuie folosite drept argument împotriva modernizării administrației.

„Asta nu înseamnă că, dacă avem acest caz și altele, nu trebuie să ne concentrăm mai departe pe procesul de digitalizare. Digitalizarea este viitorul”, a spus europarlamentarul.

„Nu mi se pare firesc” ca statul să ceară cetățeanului documente pe care deja le deține

Consilierul lui Nicușor Dan a dat și un exemplu concret privind efectele lipsei de interoperabilitate între instituțiile publice, criticând situația în care cetățenii sunt obligați să prezinte în continuare documente care există deja în bazele de date ale statului.

„Rămân angajat pe dimensiunea digitalizării, pentru că cred că este esențială. Nu mi se pare firesc ca dumneavoastră sau orice cetățean român, atunci când apelează la o instituție a statului român, întotdeauna să vină și cu certificatul de naștere (...) atât timp cât statul are” aceste informații, a afirmat Tomac.