Energie electrică – criza lovește acum Franța și Germania. Prețurile cresc vertiginos în Germania din cauza secetei și în Franța din cauza scăderii producției nucleare

Analiză Euro2Day (Grecia), via Rador: Criza din Europa Centrală și de Sud-Est se extinde și spre cele mai mari două piețe energetice de pe continent, Germania și Franța, care înregistrează o creștere a prețurilor în condițiile în care ambele țări se confruntă cu un cocktail toxic de fenomene meteorologice extreme și secetă, la care se adaugă și eclipsa de Soare de miercuri.

Din Marea Britanie până în Belgia și Franța și din Olanda până în Germania și Polonia, bursele de energie „funcționează” miercuri cu creșteri zilnice de 20%-25%, prețurile situându-se mult peste 140 de euro, cu 400 și 460 de euro pe megawatt-oră la orele de vârf din cursul serii.

O surpriză plăcută pe hartă este Grecia, care nu numai că este din nou cea mai ieftină piață la nivel european, cu excepția țărilor scandinave și baltice, dar datorează acest lucru în mare parte producției de energie eoliană, o sursă atât de disputată în ultimele zile din cauza asocierii cu incendiile de pădure.

Faptul că Grecia înregistrează cel mai mic preț din vecinătatea sa, 104,46 euro/MWh astăzi, se datorează supraproducției de energie verde și faptului că sursele regenerabile de energie, în principal datorită turbinelor eoliene, reprezintă în prezent 62% din mixul său energetic.

Contribuția parcurilor eoliene

Parcurile eoliene, în legătură cu care ancheta procuraturii în contextul marelui incendiu din Viotia și Porto Germeno a reactivat o serie de teorii ale conspirației pe internet care vizează acest sector în bloc, înregistrează în prezent o creștere de 18% a producției lor. Acesta este principalul motiv pentru care Grecia se numără printre puținele țări de pe hartă cu o scădere a prețurilor en-gros, chiar și cu aproape 10% ieri, iar țara exportă către toate interconexiunile sale internaționale.

Însă în regiunea extinsă, imaginea este diferită. Nu numai că persistă criza prețurilor mari, dar experții prevăd și că seceta din sud-estul Europei va dura până în octombrie și că în același timp, amenințarea reprezentată de nivelul scăzut al apei Dunării, care a redus producția unor centrale nucleare cruciale (Paks în Ungaria și Cernavodă în România), se îndreaptă și spre Bulgaria.

Pericolul din Bulgaria

Dacă nivelul Dunării va scădea cu încă 30 de centimetri față de nivelul actual pe partea bulgărească a fluviului în următoarele zile, conform estimărilor experților, producția reactorului nuclear emblematic al regiunii, cel de la centrala Kozlodui, va fi afectată. Orice deficit pe piața bulgară va crește inevitabil exporturile deja consistente dinspre Grecia, împingând în sus prețurile de pe piața grecească, cu tot ce implică acest lucru pentru piața internă angro.

Problema nu se limitează la Bulgaria. În România, Nuclearelectrica a avertizat că ar putea scoate din funcțiune unitatea rămasă, cu o capacitate de 680 MW de la Cernavodă, din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Dacă se va întâmpla acest lucru, pierderea din producția de energie nucleară în sud-estul Europei va crește la 48%, față de 37% anterior.

Îngrijorător este că situația presantă nu pare să se termine prea curând. Conform agenției Montel EQ, debitele de apă din sud-estul Europei rămân la circa 50% față de normal, în condițiile în care majoritatea țărilor din regiune, precum și Europa Centrală, înregistrează niveluri ale apei sub cele mai scăzute niveluri din ultimii 20 de ani, iar pentru creșterea acestor debite este nevoie de ploile de toamnă.

Franța și Germania pe roșu

În Franța, problema a ajuns acum în inima sistemului său de generare a energiei electrice: producția nucleară. Compania EDF este așteptată să reducă astăzi producția parcului său nuclear cu 14,4% din cauza secetei și a valurilor de căldură. Disponibilitatea totală a reactoarelor nucleare franceze scade la 57%, cel mai scăzut nivel de la începutul anului.

În Germania, seceta și impactul asupra infrastructurii energetice consolidează presiunea ascendentă asupra prețurilor, într-un moment în care eclipsa de Soare de miercuri (între 17:15-19:30, ora Greenwich) adaugă un alt factor de incertitudine. Reducerea temporară a producției fotovoltaice este de așteptat să ajungă la 9,7 GW în întreaga Europă. Vestea bună este că eclipsa va avea loc spre sfârșitul după-amiezii și începutul serii, când producția fotovoltaică începe oricum să se diminueze, pe măsură ce se apropie apusul soarelui. Totuși, atât Germania, cât și Franța înregistrează un preț de 461,17 euro/MWh la orele de vârf ale serii.

Apel la reducerea consumului, dar și la păstrarea calmului

Problema eclipsei de Soare nu ar fi beneficiat de atâta mediatizare dacă nu ar fi coincis cu o perioadă în care sistemul electric european este deja sub presiune din cauza fenomenelor meteorologice extreme. Din Spania, unde se așteaptă cel mai mare impact, cu o pierdere estimată a producției solare de aproape 5 GW, până în Marea Britanie, unde Octopus Energy, cel mai mare furnizor de energie electrică din țară, și-a îndemnat clienții să evite utilizarea aparatelor electrocasnice mari consumatoare de energie, cum ar fi mașinile de spălat rufe și mașinile de spălat vase, între orele 18:00 și 20:00 astăzi, toată lumea din Europa ia măsuri.

În concluzie, producția fotovoltaică mai scăzută de miercuri s-ar putea să nu producă probleme legate de suficiența energetică, dar se va reflecta pe piețele bursiere prin fluctuațiile de prețuri.

Totuși, sistemul electric european rămâne stabil în ciuda provocărilor generate de valul de căldură și de secetă, a declarat marți, 11 august, comisarul pentru energie, Dan Jørgensen, după reuniunea extraordinară a Grupului de coordonare în domeniul energiei electrice (ECG) al Comisiei Europene.

Traducerea Rador: Carolina Ciulu